OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Daca in drumurile estivale ajungeti la Sibiu, nu uitati sa vizitati muzeul Brukenthal si pentru o splendida expozitie de tapiserii contemporane semnate de Gabriela Cristu.
Deschisa pina la sfirsitul acestei luni – in cele cinci sali ample ale ilustrului muzeu – 10 tapiserii si 10 proiecte (desene colorate, la dimensiunile reale, ale viitoarelor compozitii tesute) sint o adevarata delectare a ochiului si-a mintii.
Poate si pentru ca, potrivit confesiunii artistei, „tapiseria reprezinta pentru mine tot atit de bine pictura, ca si sculptura si desen... importanta fiind ideea ce prinde viata, pe gherghef“... Lucrarile sint o demonstratie a celor afirmate, aducind la lumina privirii morfologii ciudate, simboluri fantastice, cu care Gabriela Cristu, libera de orice mimetism, isi impune, cu o autoritate senina, propriile idei, provocarile fata de real, socotit o extensiune a cunoasterii.

Magic, Inceput, Armura, Purtator de cuvint, Ochi sint citeva titluri ale straniilor ei compozitii, in care artista se razvrateste, parca, si respinge constringerea realului, imitarea lui, cu scopul de-a fi mai disponibila pentru propriile „cautari“, pentru incercarile de-a prinde in „plasa“ urzelii, necunoscutul.
De un figurativ suprarealist fascinant, adevarate imagini-fabula, organizate in diverse scheme ale unor figuri (corpuri umane, reptile, insecte, pasari), cind mai evidentiate, cind mai oculte, cu un evident substrat conotativ, tapiseriile Gabrielei Cristu corespund pasiunii ei pentru introspectie.
Ele devin astfel reinventari de structuri, analogii ale unor zone descoperite de biologie, formulele ei compozitionale surprinzind prin imprevizibilul situatiilor, impinse adeseori la limita grotescului.

Posedind o adevarata placere a desenului, o experienta picturala remarcabila, completate de o evidenta usurinta a executiei si – nu in ultimul rind – de o perfecta cunoastere a posibilitatii de manevrare a tehnicii tesutului, Gabriela Cristu se lasa antrenata, cu o nedisimulata satisfactie, intr-un joc al propriei sale fantezii combinative.
Interdependenta formala a elementelor de compozitie – structuri viscerale, macro elemente zoomorfe, rupturi si intrepatrunderi volumetrice, fractiuni metaforice izolate – totul vazut la scara monumentalului – fascineaza si obliga cautarea surselor semnificatiei alfabetului imagistic utilizat de creatoare, undeva, in spatiul premergator nasterii lui.
Apartinind memoriei afective a artistei, compozitiile Gabrielei Cristu sint reprezentari amar-ironice, chiar critice, ale realitatii, cu mijloace contrastante intotdeauna cu „adresa“, menite sa sublinieze permanenta raporturilor antagonice dintre benefic si malefic.
In sustinerea ideii, este si felul in care stie sa regizeze interventia culorii si a luminii in marcarea zonelor de importanta, inducind intregului un soi de pulsatie aluziva, de o puternica picturalitate.

Formulari emblematice remarcabile, dominate de o simbolica a metamorfozei, tapiseriile expuse la muzeul Brukenthal sint totodata, din punct de vedere cromatic si tehnic, spectacole de excelenta.
In armonii de gri-uri perlate, brunuri calde, violeturi puternice sau galbenuri septice, olivuri translucide sau negru profund, in degradeuri ce concureaza uluitor sensibilitatea si subtilitatea acuarelei, luminate parca de dinlauntru, culorile cu care se joaca Gabriela Cristu ramin cea mai fericita demonstratie a deplinului acord dintre gind si rostire plastica.
Tapiseriile acestei ilustre reprezentante a artelor decorative contemporane romanesti au facut subiectul numeroaselor expozitii personale si a celor colective, organizate in tara sau in strainatate.
De altfel una dintre extraordinarele ei compozitii, intitulata Fiinta si memoria (150/151, haute-lisse, 1997) se afla acum la Beauvais (Franta), participind la al 5-lea festival international de tapiserie. Va fi expusa acolo, timp de trei luni, selectata in grupul celor 80 de artisti tapisieri, din 120 de tari, ca unica prezenta romaneasca.