Da, daca va sti sa fure de la PSD voturile taranilor, ale tinerilor si ale celor fara speranta. Va fi presedinte daca va sti sa-i convinga pe tarani ca-i va scoate din sclavagismul de dupa 1989. Taranii au ajuns la sapa de lemn pentru ca:
1. Pamintul s-a retrocedat fara unelte, desi acestea si intreg patrimoniul CAP era averea taranilor, agonisita pe spinarea lor.
2. Stabii fostelor CAP-uri si SMA-uri s-au imbogatit prin furt autorizat, prin desfiintarea patrimoniului CAP inainte de retrocedarea proprietatii agricole.
3. Monopolul statului asupra uneltelor i-a dus la sapa de lemn pe tarani, acestia ajungind la mina tractoristilor si a patronilor acestora, care isi impun si acum tarifele cum vor ei.
4. Alocarile de la buget pentru agricultura merg la cei care s-au imbogatit prin furt din agricultura.
5. Marii imbogatiti ai tranzitiei cumpara pamint, speculeaza fondurile structurale pentru agricultura, inclusiv programele europene SAPARD, si desavirsesc sclavagismul in agricultura, pe spinarea taranilor.
6. Nici un taran nu poate accesa fonduri de investitii. Toate informatiile sint monopolizate de Directiile Agricole si de banci, clientii PSD-ului.
7. Legea padurilor este proasta si este sabotata de ROMSILVA.
8. Toata politica agrara postdecembrista a PSD a fost o politica de anexare economica a taranilor si a celor care supravietuiesc din agricultura de subzistenta.
9. Taranii si somerii din marea industrie care supravietuiesc prin cultivarea unui petec de pamint s-au transformat in masina de vot a PSD-ului.
Cu ce-i poate convinge Basescu pe tarani sa-i de-a lui voturile?
Printr-o politica agrara cu cel putin urmatoarele tinte:
1. Pamintul, garantie pentru imprumuturile bancare privind investitiile in agricultura.
2. Promovarea unor facilitati fiscale si gratuitati pentru proiecte inovatoare in agricultura.
3. Garantarea reala de catre stat a investitiilor in agricultura pentru fermele mici si mijlocii. Fermele mici si mijlocii sint foarte stabile si se restructureaza usor, cu costuri minime in cazul unor esecuri sau calamitati. O politica de promovare a fermelor mici si mijlocii dezvolta concurenta si progresul, imbogateste piata si aduce resurse la bugetul statului. Intr-o piata concurentiala aglomerata nu este posibila o practica a regulilor de monopol. Monopolul omoara eficienta si impune preturi nejustificate pe piata.
4. Adaptarea programului SAPARD la o politica de dezvoltare durabila in agricultura prin incurajarea mai multor tipuri de proiecte: proiecte structurale pentru o agricultura ecologica; proiecte locale care sa fructifice la maximum patrimoniul local, dar sa se integreze intr-o dezvoltare durabila, cu fata spre lume; proiecte individuale cu grad ridicat de inovatie si rentabilitate.
5. Crearea unui Fond mixt de asigurare si de investitii pentru agricultura sub controlul Parlamentului. Un Fond obligatoriu, constituit prin impozitarea produselor agricole, care asigura acoperirea despagubirilor in cazul calamitatilor naturale si al dezastrelor, indiferent unde se produc in tara, si un Fond privat pentru asigurarea si investitia individuala a fiecarei ferme agricole, a fiecarui operator agricol.
6. Crearea unei burse a pamintului, a anumitor categorii de pamint, mai ales a celor care nu se pot sau nu e bine sa se dezmembreze (de exemplu paduri, livezi, iazuri, pasuni, finete).

