Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Septembrie   |   Numarul 490   |   Vară muzicală

Vară muzicală

Autor: Anca FLOREA | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

În plină vară, manifestări muzicale devenite tradiţionale au atras numeroşi artişti şi melomani care, seară de seară, au ascultat pagini de mare frumuseţe, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare.

între 1-11 august la Sighişoara, Festivalul de Muzică Academică, ajuns la ediţia a XVI-a, condus de fondatorul său, violonistul Alexandru Gavrilovici, şi organizat cu sprijinul Fundaţiei Elan, sub patronajul Primăriei Sighişoara şi al Asociaţiei culturale „Viva Sighişoara“, a alăturat interpreţi români stabiliţi de mulţi ani în Elveţia, dar şi colegi din ţară, precum şi oaspeţi sosiţi din Europa.

Aceştia au susţinut cursuri de măiestrie şi au evoluat în recitaluri şi concerte deosebit de apreciate de publicul care a „invadat“ eleganta sală a Primăriei, biserica Mînăstirii şi Sinagoga transformată într-o primitoare sală de concert. Realizat în colaborare cu asociaţii din „ţara cantoanelor“ şi cu Ambasada Elveţiei la Bucureşti, festivalul a debutat, ca de obicei, pe 1 august, Ziua naţională a Elveţiei. Un cvintet deja bine-cunoscut (Alexandru Gavrilovici, Melinda Bereş, Margit Kardoş, Ciprian Cîmpan, Zsolt Torok) a propus opusuri de Fr. Martin, A. Pop şi Schubert, aducînd sensibilitate şi virtuozitate, tratînd cu umor o prelungită pană de curent, pentru ca, a doua zi, excelentul oboist Adrian Cioban şi organistul elveţian Jürg Lietha să ofere pagini de Bach, Rheingerger, Schumann, Berio şi Lietha. Un moment de referinţă a fost recitalul pianistei Mihaela Ursuleasa, surprinzînd printr-un plus de maturitate şi expresivitate în interpretarea unui repertoriu extrem de divers şi dificil, incluzînd lucrări de Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, iar în bis Toccata de Paul Constantinescu, parte dintre acestea fiind decupate din programul CD-ului care va fi lansat în octombrie.

Deşi foarte tînăr, Cvartetul Arcadia (Ana Bogăţilă, Dumitru Răsvan, Traian Boală, Torok Zsolt) a cucerit din nou prin partituri de S. Păutza, Haydn, Janáˇcek, Bartók, abordate cu o sonoritate omogenă, perfect în stil.

Violoncelistul Alvaro Huertas a propus o seară de muzică spaniolă. Acompaniat de pianista Cipriana Gavrişiu şi de Cassado – artist celebru mai ales ca interpret –, a optat pentru piese de Paus, Culmell, Castellanos, Granados, descoperit acum şi în ipostază de creator. În diverse combinaţii instrumentale, Emilie Haudenschild, Rodica Kostyák, Endre Guran, Emeric Kostyák, Botond Kostyák au încîntat prin opusuri de Armbruster, Mendelssohn-Bartholdy, Haydn, cei doi fraţi oferind, în primă audiţie, un încîntător Divertisment pentru violoncel şi contrabas de Dittersdorf, descoperit recent de Francisc Laszlo. Am reascultat Ansamblul baroc „Fior di suono“, cîntînd Händel, Fontana, Michel, Telemann pe instrumente de epocă, intervenţiile vocale fiind susţinute cu acurateţe de soprana Mihaela Maxim, iar a doua zi am descoperit o minunată interpretă la bockflote – elveţiana Vera Fischer –, fie în secvenţe solo, fie alături de Al. Gavrilovici, Vladimir Lakatoş, Kardos Margit, A. Huertas, Kostyák B., în opusuri de Mozart, Ferneyhough, Schulhoff, iar pianistul danez Frank van de Laar a propus piese de Schumann, Jánaˇcek, Chopin într-o viziune personală. Serile de elită au continuat cu programul susţinut de pianistul Viniciu Moroianu, în compania reputaţilor Endre Guran (violă) şi Botond Kostyák (contrabas), aplaudaţi în pagini de Handel, Zbinden, Hindemith, A. Winkler, Beethoven, pentru ca ultimele zile să fie rezervate Orchestrei Festivalului (în care profesorii şi discipolii au cîntat sub conducerea lui Vl. Lakatos) şi ansamblului studenţesc, împlinind astfel perioada studiului intens sub îndrumarea unor maeştri (care, în majoritate, sînt deopotrivă profesori la Basel sau la Viena), urmate de un şir întreg de manifestări care au confirmat că nivelul valoric al festivalului creşte de la un an la altul, eforturile şi investiţiile meritînd din plin aprecierile celor prezenţi.


Pe 8 august, la Sinaia, a început Festivalul „Enescu şi muzica lumii“ care, ajuns la ediţia a X-a, sub îndrumarea artistică a violoncelistului Marin Cazacu, s-a ridicat la nivelul unei manifestări internaţionale de anvergură avînd, în linii mari, o structură asemănătoare cu master-classes susţinute de maeştrii care se regăseau pe scenă în programe camerale de real succes, ultimele zile aducînd evoluţii orchestrale. Ar trebui să vorbesc, în primul rînd, despre acestea, pentru că prima orchestră de tineret din ţară, lansată în 2008, ajunsă acum la 67 de membri, a lucrat, timp de o săptămînă, sub îndrumarea dirijorului Cristian Mandeal, maestru care la Buşteni, la Ateneul bucureştean şi apoi la Cazinoul Sinaia, s-a aflat la pupitru pentru a prezenta Rapsodia a II-a de Enescu, Simfonia nr. 8 de Dvoˇrák, încadrînd Concertul în mi minor de Mendelssohn-Bartholdy, solist fiind violonistul Ilian Gîrneţ de la Chişinău, etalînd o tehnică spectaculoasă, o supleţe şi o sensibilitate aparte, deşi sunetul său nu este prea amplu. În schimb, ansamblul a impresionat publicul prin calitatea excepţională a fiecărui instrumentist (cu solouri impecabile) şi prin sonoritatea, omogenitatea, fluenţa, expresivitatea şi strălucirea cu care au realizat pagini de mare dificultate, răspunzînd perfect cerinţelor dirijorale, astfel încît am ascultat cu uimire şi încîntare o interpretare care, sincer, a depăşit – prin prospeţime şi implicare – nivelul multor orchestre profesioniste. Faptul că s-au întîlnit cei mai buni tineri instrumentişti din ţară, că au avut privilegiul să descopere cum se cîntă într-o orchestră sub îndrumarea unui maestru de necontestat, dar şi relaţiile create între ei constituie o performanţă unică la noi; iar un asemenea ansamblu ar merita din plin să fie prezentat şi peste hotare, ca o superbă „carte de vizită“ a tinerei generaţii. Ministrul Culturii a descoperit această minune abia în concertul de la Ateneu, pentru că, deşi a fost solicitat insistent, MCC nu s-a implicat deloc în festival. Sper ca ICR să afle că există o asemenea splendoare „de export“. Culmea este că absolvenţii nu au unde să se angajeze – şi ne văităm că pleacă în străinătate… Derulînd „filmul“ festivalului, se remarcă diversitatea genurilor propuse: de la serile în aer liber cu Irina Sîrbu Jazz Band sau Analia Selis şi Latino Band în Parcul Ghica, recitalurile susţinute de Valentina Sviatlovskaia (vioară) şi Steluţa Radu (pian), Anda Petrovici (vioară) şi Nicolae Licareţ (orgă), Luiza Fatyol (sopran) şi Octavia marc (pian), Oana Andra (mezzosoprană) şi Alexandru Petrovici (pian) pînă la programele oferite de Ansamblul de Euritmie „Enescu“ din Stuttgart în seri de muzică, poezie şi dans, apoi cele prezentate de cvartetele „Gaudeamus“ (susţinut de actorul Adrian Munteanu, Transilvan sau Voces în compania pianistului Valentin Gheorghiu), precum şi cvintetul în care s-au regăsit Liviu Prunaru, Valentina Sviatlovskaia, Marius Nichiteanu, Marin Cazacu, Dorin Marc.

Un alt moment de interes a fost recitalul în care au fost aplaudaţi Silvia Marcovici (vioară), Aimo Pagin (pian) şi Marin Cazacu (violoncel). La Centrul Cultural „Carmen Sylva“ au evoluat Duo Entr’acte (Luminiţa Cucu – flaut – şi Coreliu Voicescu – chitară) şi, în ultima zi de festival, violonceliştii Ştefan Cazacu şi Ioniţă Andrei, în vîrstă de doar 15 ani, care au primit premiile Fundaţiei „Iosif Sava“, pentru că sînt, cu adevărat, excelenţi (acompaniaţi la pian de Olga Babagian). Demn de remarcat este şi faptul că locaţiile au fost mult diversificate, publicul fiind invitat la Cazinoul din Sinaia, la Biserica Ortodoxă din Predeal, la parohia din Cîmpina, la Biserica Catolică din Sinaia, la Casa de Cultură din Buşteni (unde manifestările găzduite s-au înscris şi în „Zilele oraşului“), la sala Reduta din Braşov, dar şi la Ateneul Român, ca o încununare a eforturilor cu totul ieşite din comun depuse de sufletul acestui festival, Marin Cazacu, cu a sa Fundaţie „Prietenii muzicii – Serafim Antropov“.

Avînd un sprijin esenţial în Centrul European de Cultură din Sinaia, condus de Cristina Cauteş, Primăria din Sinaia a dovedit o disponibilitate reală în susţinerea unui asemenea demers, care face cinste urbei. Prin unirea acestor forţe, s-au găsit sponsori generoşi care au asigurat cazarea, masa şi transportul tuturor participanţilor la regalul de muzică desfăşurat, între 8-19 august, sub semnul lui Enescu, omagiind ziua de naştere a compozitorului, prin superbul concert final al unei orchestre de talie mondială.



 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
Confuzii
Rectificare
O ŞANSĂ UNICĂ : NICUŞOR DAN
dietsteffens@aol.com
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire