OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Editura Nemira a publicat recent un masiv volum cu caracter de manifest ideologic si doctrinar, avindu-l ca autor pe liderul Uniunii Fortelor de Dreapta, Varujan Vosganian: Mesajul Dreptei Romanesti. Traditie si modernitate. Intr-un scurt Cuvint inainte se precizeaza: „O buna parte dintre ideile cuprinse in aceasta carte constituie rodul preocuparilor grupului care a avut initiativa lansarii, in iunie 1998, a Manifestului Dreptei din Romania si, un an mai tirziu, a Uniunii Fortelor de Dreapta“. Intre cei care au contribuit la coagularea teoretica a ideologiei Dreptei romanesti (grafiata mereu cu majuscula) sint amintiti regretatul Laurentiu Ulici, Adrian Iorgulescu, Adrian Ciocanea, Paul Ghitiu, Bogdan Teodorescu si Alex. Mihai Stoenescu. Volumul e organizat in doua sectiuni principale, una ideologica (Atributele Dreptei), alta militanta (Mesajele Dreptei), chiar daca atributele militante nu lipsesc nici in prima sectiune, iar cele doctrinare asigura osatura celei de-a doua parti. In final, o Addenda afirma transant ca Primejdia la adresa democratiei romanesti vine dinspre stinga.

Avem de a face cu o sinteza doctrinara si cu o „arheologie“ politica, bogat documentata si adusa la zi, a diferitelor curente ideologico-politice de dreapta din spatiul euro-american si autohton, insotita de o istorie a conflictului stinga-dreapta. Tonul este unul angajat, orientat impotriva populismului de stinga, a „manipularilor indreptate impotriva Dreptei romanesti“ si a „iluziilor celei de-a treia cai“, carora le este opus caracterul popular, „mesianic si pragmatic“, „revolutionar si democratic“ al Dreptei romanesti conservatoare, pentru a carei unitate doctrinara autorul militeaza. Ultimul paragraf al sectiunii este o pledoarie in favoarea caracterului radical al Dreptei (in sensul unui „radicalism civic si democratic“). Sint aduse precizari privind sensurile elitismului (si antiegalitarismului) Dreptei, definit in termeni pe alocuri excesivi. Alte teme sint anticomunismul si „delimitarea ferma de legionarism“. (Ramine totusi discutabil in ce masura unii autori invocati in referintele de subsol, precum Razvan Codrescu sau Bogdan George Radulescu, se delimiteaza la rindul lor de legionarism...)

Sectiunea a doua – Mesajele Dreptei – sistematizeaza „pe puncte“ mesajul economic, national, moral si cel privind autoritatea. Se pledeaza in favoarea unei protectii sociale active in cadrul unei economii capitaliste bazate pe o politica fiscala selectiva. Mesajul national preconizeaza cresterea rolului Bisericii, intarirea capacitatii de aparare a tarii, revigorarea constiintei nationale si reafirmarea idealului reintregirii in contextul „preluarii critice a mesajului national al Dreptei traditionale“ (nu se precizeaza totusi de ce Biserica Ortodoxa ar fi mai „nationala“ decit cea Greco-Catolica, de exemplu). Pledoariile in favoarea „temeiului moral al politicii“ sint urmate de un capitol in care autoritatea e legitimata prin apelul la principiile democratiei, libertatii, solidaritatii comunitare si subsidiaritatii, in fine, la echilibrul puterilor in stat. Este sustinuta, de asemenea, „deplasarea de la politica inspre politici“, precum si opozitia dintre egalitate si egalitarism. In viziunea Dreptei conservatoare, ierarhiile sint legitimate prin intermediul bazei lor „organice si functionale“, „nebirocratizate“. Un rol aparte este atribuit societatii civile, clasei de mijloc, institutiilor informale, precum si „institutiei cetateanului“.
Necesitatea articularii unei gindiri neo-conservatoare nefundamentaliste in spatiul public romanesc este reala. Ramine de vazut cum vor reusi sa coabiteze componenta pragmatica, antiutopica a neoconservatorismului liberal cu elementele de utopie spiritualista si elitista ale acestui discurs politic mesianic...