Nr. 732 din 25.07.2014

On-line - actualitate
Mentalităţi
Istorie recentă
Portret
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Polemici
Informaţii
Politic
Literatură
Studii culturale
Interviu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Noiembrie   |   Numarul 450   |   Viaţa pitorească a personajelor

Viaţa pitorească a personajelor

Autor: Silvia DUMITRACHE | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Cînd ne gîndim, de pildă, la personajele lui Camil Petrescu, nu ezităm să le încadrăm în categoria intelectualilor lucizi, la fel cum pe eroii (sau pe antieroii) lui G. Călinescu îi percepem în funcţie de o anume tipologie, a cărei filieră este una balzaciană. Jocul de puzzle prin care clasăm personajele avînd în vedere o sumă de caracteristici specifice pare a nu mai avea nici un mister, cel puţin în cazul literaturii canonice. Cartea lui Horia Gârbea, Trecute vieţi de fanţi şi de birlici, demonstrează însă că noi trasee interpretative se pot contura chiar pornind din puncte literare ameninţate, adesea, de căderea în clişeizare. Totuşi, cartea lui Gârbea nu ia aspectul unui studiu critic, ce ar fi presupus o rigoare sistemică. Numeroasele intervenţii – cu precădere ludice şi ironice – ale autorului împing scrierea la graniţa criticii cu ficţiunea, Trecute vieţi de fanţi şi de birlici putînd trece, astfel, drept o critificţiune.
 

Plecînd de la premiza că viaţa personajelor este, în multe cazuri, mai interesantă decît cea a persoanelor reale, Horia Gârbea îşi îndreaptă atenţia către o serie de eroi din literatura română (începînd cu cea din secolul al XIX-lea, cu o pondere clară pe Caragiale, ajungînd la scrieri din contemporaneitate) pe care îi observă în contexte variate – inedite atunci cînd le raportăm la linia trasată, de-a lungul timpului, de critică –, reprezentative pentru conturarea unei epoci. Horia Gârbea ne sugerează că, uneori, într-o mai mare măsură decît documentele, literatura păstrează mai fidel liantul cu realitatea unei anume perioade istorice. Ceea ce ştim despre secolul al XIX-lea se datorează mai mult lui Caragiale sau lui Creangă decît consemnărilor oficiale, iar un Camil Petrescu sau un Mircea Eliade ne povestesc, de multe ori, într-un mod mai verosimil despre interbelic decît documentele.

În definirea personajelor, Horia Gârbea ia în considerare aspecte aparent marginale, dar care dau savoare textului, ca de pildă, jocurile de societate (de la stosul jucat de Caţavencu, pînă la pokerul crailor lui Mateiu) sau alcoolurile consumate (de la ceaiul băut de Ioanide, ajungînd la tradiţionala ţuică preferată de personajele lui Preda).
 

Scrisă într-un ritm alert, degajat, cartea lui Horia Gârbea îşi propune schiţarea unor taxonomii inedite, fără pretenţiile unui studiu riguros. În favoarea acestei idei vin şi intervenţiile ludice ale autorului, pe parcursul scrierii: de pildă, Horia Gârbea îl vede pe Grobei din Bunavestirea lui Breban ca suferind de „epistolită“; sau, după ce se arată indignat din pricina contextului în care se desfăşoară celebra discuţie filozofică dintre Ela şi Ştefan Gheorghidiu, afirmă condescendent, cu o atitudine ce mimează justificarea comportamentului Elei: „Apoi se miră că ea îl părăseşte pentru un ins mai primitiv şi mai monden“.

Interesantă este modalitatea de încheiere a capitolelor, într-o notă comică, pe alocuri cu uşoare accente ironice. Susţinînd, într-un rînd, că referinţele la alcoolurile consumate de personaje pot fi continuate la nesfîrşit, Gârbea alege să tragă linie… „pentru a merge, evident, la o bere“. În altă parte, subliniază că literatura română are în vedere, uneori, şi cazuri clinice, dar „noi, cititorii să fim sănătoşi“. Astfel de inserturi ludice suplinesc lipsa unui comentariu consistent, al acelui fir roşu care ar trebui să susţină construcţia unei demonstraţii. Sugestiile comico-ironice, ce lasă permanent senzaţia de glumă, dar şi de uşurinţă în jonglarea cu o serie de motive şi de tipologii ale literaturii române, sînt completate de afirmaţii care vizează mediul scritorilor şi al intelectualilor în realitatea contemporană, tonul trădînd, de această dată, mai degrabă dezamăgire decît sarcasm. Ajungînd, în capitolul „Operele şi ratările personajelor“, la concluzia că puţine sînt cazurile din literatura română în care un creator este ocolit de fatalitatea ratării şi reuşeşte să îşi definitiveze o operă sau un proiect (aşa cum este Andronic din Ultima oră a lui Sebastian), Horia Gârbea critică un sistem arbitrar care permite doar accidental ca un intelectual să obţină fondurile necesare.
 

Nota de critică a unor aspecte contemporane este nuanţată în „Addenda. Alte eseuri“, în care „trecutele vieţi de fanţi şi de birlici“ nu mai constituie obiectul central al analizei. Autorul vorbeşte despre „prepoziţiofagie“, o boală din ce în ce mai periculoasă, ce se manifestă prin ingerarea prepoziţiilor „cu o viteză înfricoşătoare“. În acelaşi context al tendinţei de reducţie, de simplificare a limbajului, Horia Gârbea plasează şi conversaţiile purtate pe Messenger, pe care le descalifică prin lapidaritatea inutilă pe care o impun. În mod evident, pentru a-şi susţine ironia, Gârbea oferă o mostră din acest tip de limbaj, anunţînd că „multe ar fi de zis, dar «tr sa plc, mai vb»! În final, «ms pt atenţie, vă sal, al dvs…»“.

Prin tenta ludică pe care o imprimă cărţii, Horia Gârbea dovedeşte că principala sa intenţie nu rezidă în dorinţa de a impune o nouă grilă hermeneutică asupra literaturii române, ci în încercarea de a demonstra că resursele literaturii nu pot fi, niciodată, pe deplin epuizate.



Etichete:  Horia Gârbea, trecute, fanţi, birlici, viaţa, opera personajelor
 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. Israel
S-a stins o mare scriitoare: Oana Orlea
„În ianuarie 1990, aceeaşi persoană de la Securitate care ţinuse legătura cu Daniela Ghiţescu înainte de Revoluţie a căutat-o din nou“
Act criminal premeditat
Spaţiu alb în memoria victimelor din avionul doborît
Cele mai comentate articole
S-a stins o mare scriitoare: Oana Orlea
„În ianuarie 1990, aceeaşi persoană de la Securitate care ţinuse legătura cu Daniela Ghiţescu înainte de Revoluţie a căutat-o din nou“
BIFURCAŢII. Israel
Spaţiu alb în memoria victimelor din avionul doborît
Act criminal premeditat
Cele mai recente comentarii
Verset
Bazu....
Fie-ți amintirea floare de crin!
Ce stie si ce nu stie poporul
Câteva precizări bis
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Aletheea