OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Internet-ul este un mediu bun de promovare a culturii.“ Aceasta este prima asertiune cu care trebuie inceputa, dupa parerea mea, o pledoarie pentru utilizarea mediului virtual in promovarea culturii.
Voi sustine insa chiar mai mult decit atit:
Internet-ul este un mediu mai bun decit celelalte medii existente pina acum. Mai bun deci, nu doar un mediu complementar. Spun asta deoarece Internet-ul inglobeaza avantajele tuturor celorlalte mijloace de transmitere a informatiei care l-au precedat. Televiziunea, radioul, fotografia si activitatea editoriala – totul deci – pot functiona foarte bine in spatiul virtual. Deja o serie de televiziuni si radiouri transmit pe Internet. Arta fotografica, pictura, sculptura pot fi prezentate sub forma unor galerii virtuale si oferite gratuit marelui public. De asemenea, muzica poate fi procurata mult mai usor astfel.

In privinta editarii de carte, schimbarile la care asistam astazi, dar care vor deveni mai clare in urmatorii ani, vor aduce cu ele o crestere semnificativa a ponderii cartii electronice fata de cartea traditionala. Astfel ca, pina la urma, cartile pe hirtie vor fi folosite pe o scara tot mai restrinsa. Un prim argument este acela ca pur si simplu editarea unei carti in format electronic costa mult mai putin (de zeci sau chiar sute de ori) decit editarea unei carti in format traditional, pe hirtie. Daca editurile occidentale (indeosebi cele americane) care publica astazi in format electronic au o cifra de afaceri in acest domeniu de aproximativ 100 de milioane de dolari, se estimeaza ca in ianuarie 2004 se va ajunge la o cifra de afaceri de 3,4 miliarde. Probabil ca pe o perioada mai mare de timp explozia nici nu mai poate fi estimata… Sint voci care afirma insa ca desi e-cartea are anumite avantaje, ea nu va fi in masura sa inlocuiasca niciodata cartea tiparita pe hirtie.

Trebuie sa se inteleaga faptul ca o carte nu este suportul prin care ea ajunge la public. O carte este textul, nu mediul prin care ea este transmisa. Faptul ca acest text este scrijelit in piatra, ca este tiparit pe hirtie sau ca este in format electronic nu reprezinta decit un amanunt care priveste forma, nu esenta cartii. Dintre diferitele modalitati de imprimare a unui text pentru a putea ajunge la cititor trebuie vazut care prezinta cele mai multe avantaje. Daca facem o comparatie intre avantajele pe care le are cartea tiparita fata de, sa spunem, tablita de lut, desigur ca vom alege cartea tiparita. Acelasi lucru se intimpla insa si daca ar fi sa comparam cartea asa cum o stim noi azi, tiparita pe hirtie, cu cea in format electronic.

Iar printre avantaje, pe linga cel strict economic, care oricum cintareste foarte greu, as enumera: publicul potential este mult mai mare si de pe toate continentele, cartile gratuite de pe Internet sint accesibile unui numar mai mare de persoane, timpul care trece de la terminarea unui manuscris pina la publicarea lui se poate reduce foarte mult, eventualele greseli de „tipar“ in cazul e-cartii pot fi imediat si usor remediate, publicarea in format electronic, in masura in care va inlocui treptat cartile pe hirtie, va fi un factor care va slabi presiunea exercitata asupra padurilor defrisate etc…
Desigur ca vor exista si nostalgii dupa cartea tiparita; multi dintre contemporanii nostri, din diferite motive (de multe ori obiective) nu vor lectura niciodata carti electronice. Dar schimbarea se va produce. Dificultatile tehnice si financiare sper sa fie treptat depasite, ca si cele care tin de obisnuinta. Tehnologia ultimilor ani a evoluat cu o viteza care ne permite sa speram ca in curind impedimentele de ordin tehnic vor fi inlaturate in cea mai mare parte. Spre exemplu, ca o veste buna pentru cei care nu se simt confortabil atunci cind citesc pe computer, mentionez faptul ca noile programe in care se pot parcurge carti, precum Microsoft Reader, sint gindite tocmai in ideea de a nu mai irita ochiul care priveste inspre ecranul monitorului; in plus, acum citeva luni a fost anuntata lansarea pe piata a hirtiei electronice – un dispozitiv care are un aspect asemanator cu hirtia actuala, dar in care se pot stoca mult mai multe carti.

Daca in cazul muncii editoriale traditionale aparitia unei carti este insotita de regula de un calcul economic (pentru ca, desi produsul oferit este cultural, in cazul editurilor traditionale, functioneaza aceleasi principii economice ca in orice alt domeniu: investitie, realizarea unui produs si oferirea lui spre vinzare in vederea recuperarii investitiei si a obtinerii unui profit), in cazul editarii in format electronic, lucrurile se pot schimba in sensul ca produsul oferit cititorului poate fi gratuit (sau extrem de ieftin). In cazul editarii in format electronic, cenzura economica dispare; ramin doar criteriile estetice ca motivatie pentru acceptarea editarii unui text.
Interesant de remarcat este faptul ca in Romania cei care au inceput sa editeze carti in format electronic nu au fost editurile traditionale mari. Deschizatorii de drumuri au provenit din alte directii.

Estimam ca in aproximativ 1-2 ani editurile virtuale vor concura marile edituri romanesti cel putin din punctul de vedere al numarului de titluri, acestea fiind la un moment dat fortate, din acest motiv, sa se orienteze si spre mediul electronic. Cele care beneficiaza de un management inteligent o vor face.
Societatea Culturala Noesis a editat pina acum 18 volume in format Microsoft Reader. Cartile sint gratuite si pot fi gasite atit pe site-ul www.noesis.ro (sau www.noesis. home.ro), cit si, in fiecare luna, cel putin cite doua dintre ele, pe CD-ul atasat revistei PC Magazine.
In aceasta vara vom lucra intens la un proiect de editare a citorva zeci de volume in format electronic care speram noi sa convinga publicul romanesc ca e-cartile merita procurate si citite. Printre autorii editati de noi in volum personal se numara Nora Iuga, Adrian Mihalache, Paul Daian, Mihail Gramescu, Alina Nelega, Gelu Vlasin, Dan Iancu, Ana Maria Negrila, Nora Vasilescu, Elena Pasima, Nicolae Macovei, Jean Lorin Sterian, Adina Lipai.

De asemenea, oferim spre lectura si reviste precum: Studii Internationale (editori Gabriel Andreescu si Renate Weber) si Respiro (revista de literatura care apare numai pe Internet la adresa www.revistarespiro.com si in care publica autori romani importanti din tara si diaspora). In plus, din septembrie 2000 am inceput editarea unor Antologii Virtuale Noesis rezervate indeosebi tinerilor scriitori; in cele trei publicate pina acum se gasesc texte semnate de autori precum Adina Dabija, Ioana Uricaru, Cristi Mungiu, Nina Vasile, Andreea Valean, Paul Cernat, Costi Gurgu, Marius Ianus, Radu Herjeu, Cristian Galeriu, Laurentiu Bratan, Bogdan Stanoiu, Robert David, Mirel Palada, Razvan Tupa, Ovidiu Tichindelean, Remus Cernea, Virgil Banescu, Ioana Baetica, Alexandru Matei, Alexandru Polgar, Carolina Ivanescu s.a.m.d...
Ca proiecte editoriale actuale in mediul virtual as mentiona si Biblioteca Romaneasca, profilata indeosebi pe literatura romaneasca clasica, AgoraOnLine, revista Respiro, Cenaclul Litere, Editura Polirom si Editura Nemira, care oferea gratuit patru carti atita timp cit site-ul ei era functional.
Concurenta si critica constructiva sint foarte importante si ele vor fi motoare extrem de utile, care vor contribui la cresterea calitatii si profesionalismului in acest spatiu in care inca se defriseaza noi teritorii.
Internet-ul fiind un spatiu in care este efectiv loc pentru toata lumea, inchei cu speranta ca nu vom duce cu noi acolo micile certuri si meschinarii care, din pacate, apar uneori, din cite am observat cu stupoare, in lumea noastra literara.

__________
Remus Cernea este coordonator al publicatiilor Noesis (www.noesis.ro, remus@xnet.ro).