OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ministrul de Externe Cristian Diaconescu s-a dus la Roma pentru a apăra drepturile şi demnitatea lezate ale milionului de români care muncesc cinstit în Peninsulă şi realizează, potrivit spuselor sale, 1% din PIB-ul Italiei. Terenul a fost pregătit de organizaţiile româneşti de acolo, îngrozite de valul de românofobie care a cuprins Italia după agresiunile atribuite conaţionalilor. Statisticile sar în ajutorul diplomaţiei de la Bucureşti. 2.850 de români, deci sub 0,3% dintre membrii comunităţii sînt, în prezent, în arestul poliţiei. Prin comparaţie, peste 200 dintre cei 5.200 de italieni care au drept de şedere în România – adică aproape 4% – sînt cercetaţi penal, cei mai mulţi pentru infracţiuni economico-financiare.

 

Manevrate abil, umorile învăluie cifrele şi le neutralizează. Crima şi violul nu au culoare etnică sau naţionalitate – strigă, ultragiaţi, oficialii de la Bucureşti şi românii din Italia. Unui poncif i se poate răspunde cu altul: nici emoţia sau resentimentele nu sînt îngrădite de frontiere. De peste două săptămîni, handbalistului român ucis de interlopi într-un oraş maghiar i se dedică toate victoriile obţinute de echipele româneşti în cupele europene. Şi tot nu e suficient. Conaţionali de-ai noştri nutresc – pe ascuns sau făţiş, asemenea „gînditorului“ prosîrb din Groapă, Cornel Dinu – speranţa ca extremiştii sîrbi şi camarazii lor din Garda maghiară să dea iama prin ţigănimea ungară şi să-i pedepsească exemplar pe ucigaşi. La Roma, Forza Nuova a ieşit pe străzi pentru a cere expulzarea clandestinilor şi a imigranţilor care au antecedente penale, pedepsirea drastică a violatorilor şi interzicerea dreptului la liberă circulaţie pentru români. Magazine cu proprietari români au fost atacate, iar un conaţional surprins în timp ce încerca să fure o maşină în apropiere de Roma a fost aproape linşat de un grup de 20 de persoane. Sute de pliante cu conţinut xenofob şi cu ameninţări, în special la adresa românilor, au fost împărţite într-un oraş sicilian, în apropierea căruia trăieşte o comunitate importantă de imigranţi. Italia ar putea recurge, în anumite cazuri, la sterilizarea persoanelor vinovate de agresiuni sexuale – a sugerat un ministru din Cabinetul Berlusconi, membru al Ligii Nordului. Iar un coleg a plusat, propunînd castrarea chirurgicală ca modalitate de a reprima instinctele sexuale brutale. Alessandra Mussolini, europarlamentar naţionalist italian, pledează, în cazul celor doi români suspectaţi că au violat o adolescentă la Roma, în favoarea unui tratament farmacologic care să le elimine libidoul. Într-un interviu acordat unui ziar din România, ea regretă că nu li se poate interzice masculilor români accesul în Italia.

 

Guvernul dreptei populiste a răspuns chemărilor la fermitate adresate de opinia publică inflamată de presă. După discutabila amprentare a nomazilor, care a urmat celebrului caz Romulus Mailat, Executivul de la Roma lansează acum patrule de voluntari civili. Recrutaţi cu predilecţie din rîndul foştilor poliţişti sau militari şi mobilizaţi de primari, ei vor controla străzile şi vor raporta autorităţilor orice mişcare suspectă sau infracţiune pe care o descoperă. În Italia lui Berlusconi, deficitul de democraţie creşte alarmant, iar raţiunea însăşi a devenit dubioasă. Prigonită de o dreaptă fascistoidă, ea rătăceşte prin fostul imperiu, aflat, după cum urlă jurnaliştii din Peninsulă, sub asaltul barbarilor. Unii politicieni italieni încearcă să o salveze, odată cu onorabilitatea Italiei. „S-au înregistrat fapte penale foarte grave, unele implică nomazi, altele imigranţi comunitari sau extracomunitari, dar trebuie făcute distincţii în interiorul fiecărui grup etnic. Orice generalizare este greşită din punct de vedere etic“ – spune primarul Romei, Giorgio Alemanno. „Imigranţii din Italia nu trebuie asociaţi cu infractorii“ – subliniază şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Gianfranco Fini, fără a subestima, totuşi, recentele delicte sexuale grave şi valul de indignare pe care acestea l-au declanşat. Garanţia siguranţei – a mai afirmat Fini – rezidă în măsurile politice, sociale şi administrative care permit o integrare fără obstacole. Fini consideră că Italia trebuie să înveţe să devină o naţiune multietnică şi multiculturală. Instituţiile italiene vor şti să intervină pentru a evita formele de xenofobie, intoleranţă şi aversiune care riscă să apară într-un context economic dificil.