„Visul de aur al oamenilor din teatru“

Autor: Iulia POPOVICI | Categoria: Focus | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

„Visul de aur…“ – citat aproximativ, e formula prin care Toni Grecu (distins de Senatul Uniter la categoria „Divertisment“) a definit Gala Premiilor Uniter, într-o parodie, în prim-plan cu Ceauşescu în Cuba. Cu tot mai puţini premiaţi şi nominalizaţi printre cei prezenţi, cu scaune goale chiar şi în sala Studioului 3 al TVR (aşa s-a văzut la televizor), cu o rată crescută de premii autoacordate (secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru i-a dăruit o diplomă unicat lui Ion Caramitru, care la rîndu-i i-a oferit Aurei Corbeanu, vicepreşedintele Uniunii, Premiul Preşedintelui Uniter, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Uniunii Teatrale), cu Emil Boroghină, directorul Festivalului Shakespeare, care trebuia să ţină laudatio pentru artista premiată pentru întreaga activitate în teatrul de păpuşi, aproape cerîndu-i pe faţă bani reprezentantului Loteriei Române, a XVIII-a ediţie a Galei Uniter a semănat destul de bine cu varianta conservată în formol a „visului de aur“ pomenit în scheciul lui Grecu.

De la momentele de satiră politică ale grupului Divertis (în care lui Ceauşescu i s-au alăturat Ion Iliescu şi Traian Băsescu) la Titi Rucăreanu cîntînd „Să bem cu teatrul un pahar“ şi la excesul indecent de melodramă omagială, Gala s-a transformat într-o versiune nu foarte demnă de emisiune pentru pensionari. Schimbările faţă de anii trecuţi au fost în beneficiul spectacolului: omagiul adus celor dispăruţi s-a mutat la începutul părţii a doua (iniţial, el deschidea Gala), iar premiile au fost precedate de cîte un jingle plin de umor şi ironie (astfel, premiul pentru cel mai bun spectacol a fost precedat de un dans tribal în jurul unui maldăr de trofee).

Alte fapte şi detalii

n Coincidenţă sau nu, juriul final a acordat în tandem premiile de actorie: pentru roluri secundare, celor doi actori (Ana Ciontea şi Vlad Ivanov) din Duelul făcut de Alexandru Dabija la Naţionalul din Bucureşti, iar pentru roluri principale, celor doi interpreţi (Virginia Mirea şi George Mihăiţă) din Casa Zoikăi a lui Alexandru Tocilescu de la Comedie.

n În mod excepţional faţă de stagiunile anterioare, premiate – ca şi nominalizate – au fost, cu două excepţii, producţii din Bucureşti. Excepţii sînt Rosencrantz şi Guildenstern sînt morţi, de la Teatrul Maghiar „Csiki Gergely“ din Timişoara (cu un unic premiu, pentru cel mai bun spectacol) şi Herr Paul de la Teatrul Tineretului, pentru a cărui excepţională scenografie a fost premiată Iuliana Vâlsan (care le-a mulţumit oamenilor din spatele scenei).

n Majoritatea actorilor care au urcat pe scenă ca să acorde premii sau să rostească laudatio au fost de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Singurul artist străin prezent la Gală, regizorul bulgar Alexandr Morfov, urmează, după cum a anunţat directorul TNB, Ion Caramitru, să monteze tot la Naţional.

n Cel mai elegant discurs de la această ediţie a fost, probabil, cel al arhiducesei Maria de Habsburg, fiica principesei Ileana a României, care i-a înmînat lui Radu Macrinici premiul pentru cea mai bună piesă a anului 2009. Repetînd un laitmotiv al copleşitoarei majorităţi a celor premiaţi pentru dramaturgie, Macrinici a declarat că speră ca regizorii să-i citească textul.

n Anul acesta, premiaţii au mulţumit şi au dedicat premiile cu precădere propriilor familii; distinşi pentru întreaga activitate, Tatiana Iekel şi Mircea Andreescu au vorbit despre nepoţii lor.

n O serie de invitaţi nu au mai putut ajunge la Gală din pricina norului vulcanic. Printre aceste absenţe s-au numărat: principesa Margareta şi principele Radu, scenograful Andrei Both, premiat pentru întreaga activitate, şi George Banu (acesta trebuia să rostească laudatio pentru spectacolul Faust, a cărui echipă a primit Premiul de Excelenţă; în discursul său, citit de Ion Caramitru, Banu a comparat montarea lui Silviu Purcărete cu Trilogia antică a lui Andrei Şerban şi Revizorul lui Lucian Pintilie).

n Singura dintre cei cinci membri ai echipei premiate pentru excelenţă prezentă la Gală a fost scenografa Lia Manţoc. Autoarea costumelor din Faustul produs la Sibiu i-a sugerat amfitrionului Ion Caramitru să-l cheme pe scenă şi pe directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca“, actorul Constantin Chiriac. Lavaliera preşedintelui Uniter a amplificat un „nu“ sec şi răspicat, ceea ce zice multe despre generozitatea reprezentării întregii bresle. În consecinţă, discursul de mulţumire al Liei Manţoc a fost remarcabil de scurt.