OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

- cotidianul naţional Svenska Dagbladet: „.. un proiect de traducere româno-suedez care a avut drept rezultat traducerea în suedeză a patru tineri poeţi români. O parte dintre aceste poeme pot fi citite în revista Lyrikvännen. Trăsăturile lor comune sînt caracterul narativ, exuberanţa şi senzualitatea, precum şi juxtapunerea contrastantă a prezentului şi a trecutului. (...) România este o ţară cu o poezie strălucită“.

- revista literară electronică Voltaire: „Aţi observat că, în ultimul timp, poeţii români au invadat literalmente Suedia? Mai întîi i-am văzut la Tîrgul de Carte de la Göteborg, apoi a apărut Lyrikvännen, cu numărul său tematic despre poezia românească, şi tot atunci a fost publicată frumoasa carte Rumänska synvinklar (Perspective româneşti). (…) În Lyrikvännen, redactorul Erik Magntorn scrie astfel: «Dacă ar fi să găsesc un simbol pentru România şi poeţii săi, acesta ar fi sepia. Stranie şi frumoasă, pluteşte în adîncuri, împroşcînd universul cu cerneala sa întunecată şi dătătoare de inspiraţie». În acelaşi număr, poeta Ida Börjel povesteşte despre un workshop care a avut loc în România timp de o săptămînă şi la care au participat patru poeţi suedezi şi patru poeţi români, traducîndu-şi reciproc versurile – fără a cunoaşte unul limba celuilalt! Cum au reuşit? Plecînd de la traduceri în engleză şi franceză, pendulînd între diferite limbi şi dicţionare, încercînd să înţeleagă diferenţele gramaticale şi modul în care ele influenţează traducerea, recurgînd inclusiv la limbajul trupului, universal, ascultînd ritmurile şi structura muzicală care caracterizează fiecare limbă în parte şi încercînd să transpună toate acestea în costumul unei alte limbi“.

- revista culturală Tidningen Kulturen: „Ştim cu toţii că întîlnirile literare lasă adesea impresii durabile celor implicaţi. Dar imaginaţi-vă situaţia următoare: un institut cultural organizează un proiect prin care patru poeţi suedezi şi patru poeţi români se întîlnesc şi îşi traduc reciproc versurile, lucrînd în perechi, fără să cunoască unul limba celuilalt. (...) I-am întîlnit pe cinci dintre aceşti pionieri la tîrgul de carte şi am încercat să aflu cum se ajunge la un astfel de proiect şi, mai ales, ce rezultă din el. (...) Am remarcat faptul că experienţa a fost copleşitoare, că i-a făcut să vadă cu alţi ochi propria producţie literară şi că, mai degrabă decît un proces de traducere încrucişată, a fost vorba despre o muncă de interpretare, o întîlnire caracterizată de dorinţa de a înţelege, şi nu neapărat de a oferi rezultate concrete. (...) Mi se pare admirabilă iniţiativa de a facilita întîlnirea unor tineri poeţi talentaţi într-un context neprotocolar şi pe picior de egalitate, după cum mi se pare admirabil modul în care poeţii, cu toate piedicile, au schimbat între ei veşmintele lingvistice, creînd o experienţă atît de incitantă“.

- Jonas Ellerström, poet, traducător şi editor, fondatorul editurii suedeze Ellerströms şi directorul revistei suedeze de poezie Lyrikvännen: „Copiii nu trebuie să vorbească aceeaşi limbă ca să se joace împreună. Gesturile, mimica, bunăvoinţa şi lipsa prejudecăţilor pot fi de ajuns. Adulţii au pierdut în mare măsură capacitatea comunicării imediate, creînd în schimb acea frumoasă cale către înţelegerea reciprocă care se numeşte traducere. Faptul că uneori traducerile trebuie să treacă printr-o terţă limbă este o necesitate impusă de intensificarea comunicării culturale dincolo de graniţe. Atelierele de traduceri pentru tineri poeţi organizate de Institutul Cultural Român de la Stockholm dovedesc însă că dependenţa de o lingua franca poate fi transformată în avantaj. În ultimii doi ani, paisprezece scriitori au fost ispitiţi să-şi traducă reciproc versurile pe malurile Dunării sau ale Mării Baltice, iar lecturile publice organizate ulterior la Stockholm au demonstrat că efortul lor a dat rezultate remarcabile.

Dacă nu mă înşel, Baudelaire este cel care a spus că „geniul înseamnă să-ţi recuperezi copilăria în mod conştient“. Cu alte cuvinte, să-ţi recuperezi capacitatea de comunicare, să creezi un dialog între poeţi şi poemele lor. Suedeza şi româna sînt două limbi relativ mici; împreună, ele devin mai puternice“.

- Lena Pasternak, directorul Centrului Baltic pentru Scriitori şi Traducători de la Visby, partenerul ICR Stockholm în organizarea celei de-a II-a ediţii a atelierului: „Centrul Baltic preţuieşte în mod deosebit acest proiect. A vedea cum iau naştere literatura şi dialogul creativ este pentru noi provocarea ultimă. Atelierul a fost extrem de stimulativ, aceasta fiind o modalitate foarte interesantă de a traduce poezie şi de a o introduce într-un nou mediu lingvistic“.