Constantin Noica
recomanda doritorilor de performanţă culturală greaca şi latina ca instrumente
indispensabile. Din păcate, învăţarea unor „limbi moarte“ este adesea percepută
ca sterilă şi lipsită de utilitate, iar introducerea acestor discipline în
programa şcolară ar putea părea unora străină de progres şi de un sistem
educaţional modern. Situaţia studiilor clasice din numeroase state occidentale,
dintre care poate cel mai relevant exemplu este cel al Germaniei, contrazice
vehement astfel de opinii şi oferă un model de integrare perfectă a limbilor
clasice într-un sistem de învăţămînt performant. Limba, istoria, poziţia
geografică şi spiritualitatea ţării noastre, atît de legate de latinitate şi de
Bizanţ, justifică şi mai mult necesitatea unei prezenţe pregnante a studiului
limbilor clasice în învăţămîntul românesc.
Aceste aspecte, precum şi alte
argumente care susţin importanţa studierii limbii latine şi a celei eline au
constituit materialul unui memoriu pe care un grup de elevi, din care am făcut
parte şi eu, l-a prezentat pe data de 27 octombrie 2009 doamnei director
general Liliana Preoteasa de la Direcţia Generală Management Învăţămînt
Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în
contextul marginalizării acestor discipline în învăţămîntul preuniversitar
românesc, care a culminat cu eliminarea limbii latine din rîndul materiilor
opţionale pentru examenul de bacalaureat.
Am colaborat la
redactarea memoriului cu alţi patru elevi, care s-au aplecat cu entuziasm, în
ultimii ani, asupra studiului limbii latine şi/ sau al celei eline, descoperind
frumuseţea acestor limbi şi a culturilor ale căror purtătoare sînt, şi care au
obţinut rezultate deosebite la Olimpiada Naţională de Limbi Clasice. Este vorba
despre Elvira Dinu, Simona Mihăilă (C.N. „Sfîntul Sava“, Bucureşti), Mihai
Grigoraş (Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Limbi Clasice,
Universitatea Bucureşti) şi Mihail Qaramah (C.N. „Gheorghe Şincai“, Bucureşti).
Ni s-au alăturat în susţinerea cererilor prezentate în memoriu numeroşi elevi
de la licee bucureştene, precum şi studenţi şi absolvenţi. De asemenea, elevi
din alte oraşe din România s-au arătat interesaţi de acest demers şi au dorit
ca numele lor să fie înscrise pe lista ataşată memoriului.
Răspunsul primit de
la doamna director general Liliana Preoteasa nu a fost foarte încurajator, cel puţin
în privinţa posibilităţii de a reintroduce limba latină ca disciplină opţională
pentru examenul de bacalaureat şi a revenirii la două ore de latină pe
săptămînă la profilul „Filologie“. În calitate de profesor de matematică,
doamna Liliana Preoteasa ne-a mărturisit de la început convingerea dumneaei
despre rolul latinei în structurarea gîndirii, pe care l-a echivalat cu acela
al matematicii în acest sens. Şi totuşi, ne-a expus acelaşi argument pe care îl
auzim destul de des: majoritatea elevilor nu sînt interesaţi de limba latină,
astfel încît memoriul prezentat nu este reprezentativ pentru o dorinţă
generală, conţinînd nişte cereri – ni s-a dat de înţeles – îndreptăţite, dar
comune unui număr prea mic de elevi pentru a fi luate în considerare. Dar acest
argument este, după părerea mea, neconcludent, de vreme ce, dacă unicul
criteriu al dorinţei majorităţii elevilor ar fi luat în considerare, ar trebui,
poate, să fie eliminate multe alte discipline obligatorii din programa şcolară.
Este de înţeles faptul că mulţi elevi resping în primă instanţă studiul limbii
latine, deoarece nu îi văd utilitatea imediată, dar dacă persoanele avizate din
Minister înţeleg importanţa acestei discipline, în legătură cu care doamna
Liliana Preoteasa nu şi-a arătat nici o îndoială, atunci ar trebui ca elevii să
fie încurajaţi să aprofundeze această materie. Însă în contextul în care latina
nici măcar nu se mai numără printre materiile de specialitate dintre care un
filolog poate opta pentru a treia proba scrisă la bacalaureat (în timp ce
economia, de pildă, este una dintre disciplinele de specialitate opţionale),
este evident că studiul latinei, departe de a fi stimu-lat, este sistematic
descurajat.
Memoriul adresat
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării doreşte să readucă în atenţie
faptul că limbile clasice nu reprezintă discipline de interes doar pentru un
număr restrîns de specialişti, ci joacă un rol uriaş în formarea personalităţii
şi culturii fiecărui elev şi sînt indispensabile pentru aprofundarea unor
domenii majore ale culturii precum teologia, filozofia, literatura universală,
limbile moderne etc. Pentru un popor a cărui istorie şi a cărui limbă sînt
indisolubil legate de romanitate, aşa cum este cazul poporului nostru,
cunoştinţele de bază legate de limba latină şi de cultura şi civilizaţia romană
sînt cu atît mai necesare. De aceea, sperăm din toată inima că reprezentanţii
Ministerului vor ţine cont de argumentele prezentate şi se vor implica activ în
încurajarea unei cultivări autentice a spiritului.
Maria-Lucia
GOIANĂ este elevă la Colegiul Naţional „Gh. Şincai“, Bucureşti
MEMORANDUM
Avînd în vedere
preocuparea actuală pentru reformarea sistemului educaţional românesc, un grup
de elevi ai secţiilor de Filologie şi Teologie din învăţămîntul preuniversitar românesc
vine cu o propunere în legătură cu studiul limbilor clasice. Mîhniţi de decizia
recentă de a elimina limba latină din rîndul disciplinelor de bacalaureat şi de
marginalizarea treptată a limbilor clasice în învăţămîntul liceal din ultimii
ani, dorim să evidenţiem pe scurt importanţa acestor discipline şi să prezentăm
propunerile noastre în acest sens.
Contextul
integrării europene ne obligă să nu renunţăm la studiul limbilor clasice, mai
ales cînd ştim cu cîtă seriozitate se studiază aceste discipline în ţări precum
Germania, Italia sau Franţa. Cultura europeană are la bază cultura antică
greco-romană, astfel încît este indubitabil necesar să cunoaştem fundamentele
spiritualităţii Antichităţii clasice pe care le moştenim.
Asemenea unui
copil ce îşi uită părinţii, limba română, studiată izolat de limba latină,
şi-ar pierde firea şi chintesenţa.
Scopul studierii
limbii latine nu este neapărat unul în sine şi pentru sine, ci, studiind
latina, aprofundăm, în acelaşi timp, firea limbii noastre române. Căci într-un
organism găsim toate elementele celorlalte organisme care i-au dat naştere;
aşadar, este firesc ca şi limba noastră, ca fiică a limbii latine, să menţină
toate elementele ,,organismului“ din care îşi trage seva.
Astfel,
substantivul românesc este singurul din toate celelalte limbi romanice care
păstrează trei declinări rezultate din remodelarea celor cinci declinări
latineşti; se înţelege, de aici, că limba română este singura limbă romanică în
care substantivul are forme cazuale marcate cu desinenţe specifice pentru:
nominativ-acuzativ, genitiv-dativ şi vocativ. Verbul, de asemenea, continuă
toate cele patru tipuri de conjugare, cele trei moduri personale şi
nepersonale, precum şi sistemul de bază al timpurilor verbale.
Este de prisos să
mai menţionăm că elementele de bază pentru terminologii care acoperă
majoritatea domeniilor vieţii materiale şi spirituale sînt furnizate de fondul
lexical latin. Ca alt argument adus în sprijinul importanţei limbii latine stau
termenii de specialitate, precum cei juridici (dreptul roman stă la baza
dreptului modern) şi biologici (numele ştiinţific al tuturor speciilor de
plante şi de animale). Dar, mai presus de toate aceste argumente, rămîne
frumuseţea limbii latine, ce nu poate fi valorificată decît cunoscută fiind.
Căci nu putem iubi ceea ce nu cunoaştem...
Studiile clasice
au, de asemenea, o importanţă majoră pentru dezvoltarea spiritului civic şi
politic al unui tînăr. Teoriile antice despre democraţie, care îşi are
originile în Grecia antică, preocuparea constantă a gînditorilor politici
antici de a găsi o constituţie statală care să asigure echilibrul perfect între
libertate şi ordine, conştiinţa lor pronunţată despre importanţa contribuţiei
fiecărui cetăţean la construirea binelui comun sînt elemente care ne învaţă să
analizăm critic contextul politic actual şi să ne asumăm în mod responsabiL
statutul de cetăţeni. Mai mult decît atît, studiul limbilor clasice asigură
accesul la preceptele de bază ale retoricii, care, pe de-o parte, ne învaţă să
ne exprimăm opiniile în mod argumentat şi convingător şi, pe de altă parte, ne
face mai imuni la eventualele manipulări realizate pe calea cuvîntului.
Menţionăm că
decizia neaşteptată a eliminării limbii latine din programa de Bacalaureat a
generat multă confuzie în rîndurile elevilor de la profilurile umaniste
întrucît mulţi dintre aceştia se orientaseră spre alegerea acestei discipline
la cea de-a treia probă a examenului, familiarizîndu-se, de-a lungul celor trei
ani de studiu, cu programa la această disciplină.
Consecinţa
imediată a scăderii treptate anumărului
de ore consacrat limbii latine în liceu, ce culminează acum cu eliminarea ei de
la bacalaureat (în condiţiile în care greaca a fost deja de mult suprimată)
este apariţia tot mai multor diletanţi şi amatori în domeniul culturii
umaniste, facultăţile de profil fiind nevoite sa înceapă studiul acestor
discipline de la zero, astfel că, după cei trei ani de studenţie, cîmpul de
cuprindere al tinerilor clasicişti se reduce inevitabil la ceea ce în alte
vremuri însemna cultura generală.
Avînd ca sprijin
argumentele prezentate mai sus, înaintăm următoarele propuneri:
n introducerea
limbii latine printre disciplinele opţionale la cea de-a treia probă scrisă a
examenului de bacalaureat la profilurille de Filologie şi Teologie;
n revenirea la
două ore de limba latină pe săptămînă la profilul Filologie, la care să se
adauge două ore de limba greacă la cel de Teologie;
n înfiinţarea
unei clase de Filologie Clasică în liceele din principalele centre universitare
româneşti;
n crearea cîte
unui Centru de Excelenţă pentru elevii cu rezultate deosebite în acest domeniu
în principalele centre universitare româneşti.
Sperăm că
argumentele noastre vor fi luate în considerare şi că propunerile noastre vor
fi concretizate cît mai repede cu putinţă în noua Reformă a Învăţămîntului.
Nu pot să spun decât vorbe de bine, însă acţiunea ar trebui să aibă o amploare mai mare! Iubesc limba greacă şi limba latină. Eu una nu le-aş da pentru nimic în lume şi, chiar de-ar fi să nu se mai studieze în şcoală, cred că puterea până la urmă e ambiţia fiecăruia dintre noi!
utinam! (o, daca!)Mara Popa - Joi, 21 Ianuarie 2010, 17:44
Ar fi onorabil ca noul ministru si echipa lui sa isi asume un act de curaj si sa opreasca tavalugul anticultural, antiumanist si antiromanesc din invatamantul nostru, ce s-a manifestat in ultimii ani.
perfect valabilcatalin - Joi, 21 Ianuarie 2010, 21:23
nu înţeleg de ce învăţământul românesc s-a scămoşat într-un asemenea hal...în contextul în care în Occident aceste limbi vechi sunt foarte preţuite. În Franţa, de pildă, una dintre probele obligatorii la bac e latina. Nu se poate ca un elev absolvent de FILOLOGIE să nu aibă cunoştinţe sistematice de limbă latină. Să nu mai pun la socoteală că mai demult se studia şi elina. A termina un liceu doar pentru o medie la bacalureat (care constituie fatalmente si examenul de admitere la Universitate!) echivalează cu distrugerea unei educaţii solide. Elevii nu mai studiază nici măcar operele majore ale umanităţii...Civitas Dei este una dintre ele!
Latina si Elinalivia - Joi, 21 Ianuarie 2010, 21:46
Cum sa-si cunoasca radacinile actualii si viitorii elevi / liceeni, daca nu vor invata aceste doua limbi (latina - 1-2 ore pe saptamana; elina / greaca moderna - optional). Ganditi-va, domnilor ministri, ce fel de absolventi veti darui Tarii!!! Doriti sa ne pierdem in acest univers numit: U.E., fara nicio identitate???
un apel catre domnul ministru!prof.tudor vladoi - Vineri, 22 Ianuarie 2010, 06:55
Cititi, va rog, si demersul meu :http://www.anabirchall.ro/guest-post-propuneri-pentru-ministru-funeriu/comment-page-1/#comment-18731, cu comentariile aparute dupa publicarea apelului!
E atat de necesara repunerea limbii latine pe locul cuvenit, in conditiile in care este de departe vizibila alterarea limbii romane actuale!
E jenant sa devii factor de conducere si sa primesti observatii de la cei subordonati! Sa nu uitam proverbul cu buturuga!
E nevoie stringenta de latina! Chiar si la facultatile d e jurnalism, pe internet fiind articolele publicate pline de greseli...! E nevoie de o masura radicala, de intoarcerea la modelul antic!
MULTUM IN PARVA!
Macte!!!Andrei Gotia - Vineri, 22 Ianuarie 2010, 11:33
Macte, discipuli discipulaeque linguae Latinae fautores!
latinaedit szegedi - Vineri, 22 Ianuarie 2010, 12:58
In timpul liceului (1981-1985) latina era predata doar la sectiile (foarte putine) de istorie-filologie si fara prea mult entuziasm. In tot acest timp discursul PCR trimbita despre traditie, istorie etc. La facultate era prea putin timp pentru a aprofunda latina (sau de a o invata, in cazul absolventilor sectiilor "ne-umaniste), astfel incit tinerii istorici ai anilor 90 au fost lipsiti in majoritatea lor de un instrument vital. Dupa ce in anii 90 invatamintul istoric parea sa revina si sa recupereze cunostintele si deprinderile absolut necesare pentru studiul istoriei (utile chiar si pentru contemporaneisti), s-a revenit la starea de dinainte de 1989, insa fara pofta de a citi. Nu doar textele in latina au devenit ilizibile, dar si cele in limbile moderne, pentru ca intre timp absolventii de liceu au devenit un soi de analfabeti functionali. Nu mai citesc textele pina la capat si nu mai inteleg ce au citit.
sugestieAndrei Gotia - Vineri, 22 Ianuarie 2010, 17:06
Poate demersul vostru ar capata greutate si mai mare daca vi i-ati asocia ca semnatari pe dascalii de latina de la licee si de la Universitate.
Limba latinaMaria - Vineri, 22 Ianuarie 2010, 18:00
Nu se poate concepe un om de litere, un filosof, un teolog, un politician, un avocat, un judecator sau procuror, un medic sau om de teatru, un academician sau biolog care sa nu aiba cunostinte temeinice de limba latina! Cel care nu poseda in randul cunostintelor sale cunoscinte temeinice de limba latina nu va fi niciodata UN HOMO SAPIENS! Este vitala reasezarea urgenta a limbii latine la locul cuvenit, si prezenta a cel putin 2 ore pe saptamana de limba latina la toate clasele cu profil uman, ba mai mult, introducerea unei ore de limba latina si la clasa a VII-a pentru ca astfel se va face un IMENS SERVICIU studiului limbii romane!!!
Situatia limbii latine in scolile romanestiAna - Duminica, 24 Ianuarie 2010, 09:39
E nevoie de latina.Alte tari studiaza latina si nu se mai plang atat.Din pacate, Romania e bulversata de multa vreme iar intregul sistem educational va avea de suferit.Se pare ca guvernantii nostri vor ca latina sa moara de moarte buna dar o si ajuta cat pot,ca sa nu mai sufere, nu-i asa?Dar ce se va intampla cu profesorii de latina, oamenii acestia ce vor face?Au invatat toata viata latina si elina, acum ce se va intampla cu ei?Are cineva un raspuns?
Categoria: 
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters