OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Luni, 4 februarie, premierul Calin Popescu Tariceanu s-a aflat la sediul CNSAS pentru a incerca sa gaseasca solutii guvernamentale pentru functionarea in continuare a institutiei. Deja, decizia Curtii Constitutionale putea pune CNSAS in stare de intrerupere a activitatii. S-a gasit solutia emiterii unei Ordonante de Urgenta. Rezolva Ordonanta de Urgenta problemele CNSAS? Este CNSAS capabil sa verifice candidatii care vor intra in alegerile locale si parlamentare? Pe toata durata crizei, Marius Oprea, consilierul premierului pe probleme de siguranta nationala si presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a declarat ca desfiintarea CNSAS ar putea duce si la pierderea arhivei fostei Securitati. Luni seara, Marius Oprea a fost invitat in redactia revistei noastre si am realizat urmatorul interviu.

Ce inseamna, concret, decizia Curtii Constitutionale referitoare la CNSAS?
Un regres. Mai mult decit atit: este o tendinta de restauratie in societatea romaneasca. Aceasta restauratie incearca sa valorizeze foarte mult din trecutul comunist al Romaniei. Decizia CNSAS este, cred, expresia in plan juridic a huiduielor din Parlamentul Romaniei, a huiduielilor auzite cu ocazia prezentarii de catre presedintele Basescu a concluziilor celebrului Raport al Comisiei Tismaneanu. In plan institutional, s-ar crea un precedent extrem de periculos: la urma urmei, exista si alte institutii care, in interpretarea Curtii Constitutionale, incalca legea. De pilda, Consiliul National al Audiovizualului poate sa interzica functionarea unui post de radio sau de televiziune. Practic, dupa aceeasi „viziune“ a Curtii Constitutionale, si CNA s-ar substitui unei instante de judecata.

Pina in acest moment, care au fost raporturile Curtii Constitutionale cu CNSAS?
Au existat sapte decizii ale Curtii, prima in noiembrie 1999, in care Curtea Constitutionala nu ridica nici un fel de obiectie de neconstitutionalitate, ba chiar intarea capacitatea CNSAS de a dispune verificarea unor categorii de persoane. In noiembrie 1999, pina la momentul publicarii legii in Monitorul Oficial, exceptia de neconstitutionalitate fusese ridicata in legatura cu articolul 2, litera f, care considera neconstitutionala verificarea directorilor SRI si SIE si a adjunctilor lor. Curtea Constitutionala considera absolut legala verificarea tuturor sefilor serviciilor de informatii.
Curtea Constitutionala avea aceeasi componenta?
Nu. Dar e de-a dreptul absurd ca schimbarea unei instante de judecata sa schimbe interpretarea acelorasi obiecte de reflectie juridica.

Ar putea fi dosare care ii privesc direct pe judecatorii Curtii
Ar trebui ca deciziile Curtii sa functioneze ca jurisprudenta, sa nu se contrazica?
Vorbim mai degraba de jurisimprudenta.
De ce?
Membrii Curtii Constitutionale nu au avut deloc in vedere decizii date intr-o componenta apropiata. Si in 2007 au fost decizii, dar care nu au ridicat exceptii de neconstitutionalitate asupra intregii legi. Sergiu Andon, care a fost avocatul lui Dan Voiculescu in aceasta cauza la Curtea Constitutionala, a ridicat obiectii de neconstitutionalitate pe articole, iar Curtea si-a extins intrepretarea asupra intregii legi. Ceea ce n-a facut de sapte ori inainte, cind a mai fost sesizata, a facut acum! Cred ca aici intra si o interpretare subiectiva. Constantin Ticu Dumitrescu a avut si o explicatie pentru aceasta motivatie a Curtii: CNSAS a ajuns in posesia unei cantitati foarte mari de dosare. Printre aceste dosare se afla si multe ale unor magistrati. Nu stiu daca e vorba doar de un spirit de casta. Ar putea fi dosare care ii privesc direct pe judecatorii Curtii.
Acum aproape un an, in preajma suspendarii presedintelui Basescu, CNSAS i-a verificat pe membrii Curtii Constitutionale si a decis ca nici unul dintre ei n-a facut politie politica.
I-a verificat pe dosarele existente atunci in arhiva CNSAS. Sa nu uitam ca, intre timp, CNSAS a mai primit citiva kilometri buni de dosare. Probabil ca, odata cu noile dosare primite, se deschid si noi perspective asupra magistratilor. Acesta a fost unul dintre punctele de atac in decizia Curtii, ca CNSAS isi rezerva dreptul sa revina asupra propriilor decizii. CNSAS face aceste reveniri tocmai din motivul ca exista posibilitatea, in momentul pronuntarii unei decizii, ca aceasta sa nu poata fi complet fundamentata, pentru ca nu exista certitudinea ca CNSAS a intrat in posesia intregii arhive a fostei Securitati.

Totusi, CNSAS n-a functionat ca o instanta suprajudecatoreasca. Toate deciziile puteau fi atacate in justitie.
CNSAS facea o evaluare potrivit legii, nu dadea un verdict cu valoare definitiva. Oricum, acest verdict nu atragea in nici un fel o pedeapsa, cel verificat nu era in nici un fel sanctionat.
Asa putem sa vorbim de tribunale suprajuridice si in cazul politistului care te amendeaza ca ai incalcat o norma rutiera.
Da, corect.
Sau, daca ne plasam in judecata Curtii, nici Consiliul pentru Combaterea Discriminarii n-ar mai avea dreptul sa spuna daca cineva se comporta rasist sau discriminatoriu cu o alta persoana sau grup etnic.
Iata, domnul presedinte Basescu, care a fost sanctionat de CNCD pentru afirmatiile injurioase la adresa tiganilor, cind a zis despre o ziarista ca este „tiganca imputita“, are o inedita cale de atac. Poate sa atace decizia CNCD la Curtea Constitutionala! Il recomand, ca avocat, pe domnul Andon.

Nu vad de ce n-ar fi publice
Dincolo de decizia Curtii Constitutionale, cit de importanta este componenta Colegiului CNSAS pentru studierea arhivelor Securitatii? Ar fi vorba sa nu existe membri nominalizati de partide, ci oameni neangajati politic, care sa nu reprezinte interesele unui partid sau ale altuia.
Este o ipoteza care merita luata in calcul. In perioada in care a fost promovata prima oara aceasta lege, in 1999, sau in 2006, cind legea CNSAS a fost modificata prin Ordonanta, contextul politic nu era unul extrem de favorabil unei asemenea legi. Vorbesc de opozitia din partea acelor forte politice care n-au dorit deconspirarea Securitatii. Iar jocul acesta s-a desfasurat in felul urmator: pe fata, in dezbateri publice, anumiti politicieni nu au de spus ceva impotriva, dar la negocieri, cu textul legii in fata, au avut o cu totul alta atitudine. In 1999, legea a fost rezultatul unui compromis politic. Compromisul a fost insotit de compromitere. S-a ajuns la situatia ca Ticu Dumitrescu sa nu-si recunoasca legea, sa refuze paternitatea legii, tocmai din cauza ciuntirii ei prin folosirea sintagmei de „Securitate ca politie politica“, o sintagma introdusa chiar de un actual membru al Colegiului, Corneliu Turianu. Aceeasi situatie a reaparut si in 2006. Ordonanta care modifica legea a fost rezultatul unui compromis politic chiar in interiorul Aliantei. S-au purtat nesfirsite discutii cu partenerii din PD, care refuzau o radicalizare a legii. In 2006, nu am putut sa renuntam la sintagma „ca politie politica“. Ar fi fost o prioritate. N-am renuntat la sintagma, dar am extins aria de cuprindere. N-a fost totusi de ajuns. Eu cred ca aceasta criza prin care trece CNSAS va duce la o impartire a apelor. Exista o jumatate plina a paharului, asta daca a mai ramas ceva in pahar. Prin disparitia posibilitatii Colegiului de a emite judecati, daca o persoana a facut sau nu politie politica, dispare si „Securitatea ca politie politica“. Vom putea vorbi de Securitate si de colaboratori. Asta este partea buna. In propunerile de legiferare pe care Guvernul le are in vedere, nu se va mai vorbi deloc de Securitate ca politie politica sau de colaborarea cu Securitatea ca politie politica.

Dar verificarile se vor putea face in continuare?
Da, bineinteles. Numai ca verdictul nu se va da in colegiul CNSAS, ci de catre o instanta in contencios administrativ.
CNSAS va verifica, dar nu se va putea pronunta?
Ce va ramine la indemina CNSAS, si nimeni nu se va putea deroba de la o asemenea actiune, este publicarea dosarelor. Se vor putea pune pe site-ul institutiei. Se va putea spune, in conferinte de presa: din candidatii la primarii, ala, ala si ala au dosar. Dosarele pot fi puse la dispozitia publicului, prin anonimizarea acelor date care tin de viata privata. E nevoie de accesul general la dosarele Securitatii, la documentele aflate la CNSAS. Sustin aceasta idee. Cu o singura conditie: ca persoana care consulta dosarele sa fie acreditata de Oficiul pentru Prelucrarea Datelor cu caracter personal. Aceste dosare, aflate la CNSAS, trebuie sa fie publice. Nu vad de ce n-ar fi publice. Mai exista o exceptie: victimele. Acestea isi pot proteja propriul dosar de urmarire informativa. Aici pot aparea unele detalii care sa nu convina respectivilor.
Ce anume, sotul – victima, sotia – turnatoare, de exemplu?
Exista o protectie a datelor cu caracter personal, dar e posibil ca unele victime sa nu doreasca sa riste si sa-si prezinte dosarul.

Care e jumatatea goala a paharului?
Exista riscul, daca nu ne miscam repede, ca decizia Curtii Constitutionale sa distruga practic aceasta institutie. La ora la care revista Observator cultural este deja pe piata, sper ca problema sa fie rezolvata. Miercuri, 6 februarie, Guvernul ar urma sa promoveze o Ordonanta de Urgenta care sa asigure continuarea activitatii CNSAS, in parametrii pusi de comun acord cu decizia Curtii Constitutionale. CNSAS trebuie sa functioneze ca si pina acum, cu exceptia deliberarii asupra activitatii unei persoane, de colaborare cu Securitatea „ca politie poltica“.
- O luam de la zero cu legea CNSAS
Erau foarte importante aceste verdicte. Acum ce se va spune despre un candidat la functia de primar?
Se va spune ca are dosar sau nu are dosar.
Nu e cam ambiguu?
In cele 45 de zile, acordate de Curtea Constitutionala, toate aceste investigatii cu privire la persoane care ocupa functii de demnitate publica – alesi sau numiti in diverse functii din statul roman – vor trebui relegiferate.
Ce ar putea face, concret, CNSAS, daca Guvernul da aceasta Ordonanta de Urgenta?
Ordonanta de Urgenta, din punct de vedere administrativ, va asigura functionarea neintrerupta a CNSAS. Nu trebuie sa existe nici macar un ceas de intrerupere. Daca o ora sta CNSAS-ul cu sigiliul pus pe usa, in acea ora serviciile secrete pot sa ceara dosarele inapoi. Si atunci ne vom intoarce in 1990.

Aveti o solutie pentru celelalte zile, pina la implinirea termenului de 45 de zile acordat de Curtea Constitutionala?
Deocamdata avem aceasta Ordonanta de Urgenta, care apare in Monitorul Oficial concomitent cu decizia Curtii.
Intentionati sa perfectionati legea CNSAS?
Da. O luam de la zero. Deocamdata, CNSAS va functiona pe baza acestei Ordonante de Urgenta. Intentia este sa intram intr-un dialog cu reprezentantii CNSAS-ului, inclusiv cu reprezentanti ai angajatilor. Guvernul intentioneaza sa organizeze o dezbatere publica impreuna cu organizatii ale societatii civile. Sa adunam ca intr-un puzzle toate punctele de vedere si sa gasim o formula convenabila pentru o noua lege CNSAS.

Riscul era: lacatul pe usa si arhiva inapoi la serviciile secrete
Premierul Tariceanu a fost luni, la CNSAS. Mircea Dinescu a spus ca premierul a venit la parastas, nu la nunta. Ati asistat la intilnire. Ce s-a propus, ce s-a insusit ca punct de vedere al Guvernului?
S-a discutat despre rezolvarea crizei in doua etape. Prima: asigurarea continuitatii in activitatea institutiei, sa se plateasca salariile, fara nici o zi de intrerupere, la cei peste 250 de angajati, sa se plateasca utilitatile.
Va fi o ordonanta tehnica?
Da, in mare parte. Ordonanta de Urgenta nu se poate substitui unei legi a CNSAS-ului. Ordonanta de Urgenta nu repara tot. Trebuie un proiect de lege.
Cum iti explici lipsa de reactie a Presedintiei? De atitea zile, nici un fel de comentariu!
Duminica, la mitingul organizat de asociatiile societatii civile, l-am vazut pe Catalin Avramescu, consilier la Cotroceni, plimbindu-se de colo-colo printre manifestanti. N-a luat cuvintul sa exprime un punct de vedere.

Cind s-a pus problema rezolvarii crizei prin interventia Guvernului, au existat divergente intre dumneavoastra si prim-ministru?
Nu au existat divergente. A fost vorba de un timing. Ne referim la momentul cind s-a anuntat ca institutia dispare, ca legea este neconstitutionala si ca CNSAS este sters cu buretele. Aceasta a fost interpretarea initiala. Pina cind nu s-a vazut motivatia si comunicatul Curtii Constitutionale, s-a crezut ca CNSAS dispare. In acel moment se impunea o solutie de maxima avarie. Era ca si in cazul Titanicului, nu te mai uiti daca te salveaza un remorcher sau un vas de clasa. Eu am propus, ca solutie de maxima avarie, ca CNSAS sa fie preluat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care il conduc. Ar fi fost vorba de o preluare pe un timp limitat si numai sub aspectul gestionarii resurselor si din punct de vedere administrativ.
Nu s-a ajuns la aceasta solutie?
Nu.

Imediat s-a spus ca Guvernul vrea sa puna mina pe arhiva fostei Securitati si sa controleze CNSAS?
Premierul era decis, eu eram decis sa facem orice ne-ar fi stat in putinta ca sa salvam arhiva. Riscul cel mare era acesta: odata lacatul pus pe usa, arhiva putea sa se intoarca la serviciile de informatii, iar procesul de deconspirare a Securitatii sa inceteze. Ne-am gindit la toate solutiile, numai ca CNSAS sa nu-si piarda arhiva: putea fi vorba de trecerea la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, putea trece la Arhivele Nationale, la Ministerul Culturii sau la Ministerul de Interne. Arhivele comuniste, in Germania si in Polonia, sint la Ministerul de Interne. In Germania, autoritatea Gauch depinde doar administrativ de Ministerul de Interne, in rest functioneaza autonom. Indiferent de ce institutie ar fi depins administrativ, CNSAS ar fi ramas autonom.
La ce solutie s-a ajuns?
Slava Domnului, n-am ajuns la nici una dintre solutiile pe care vi le-am spus. Ar fi fost inca un prilej sa fim atacati, sa se spuna ca Guvernul Tariceanu pune laba pe Arhiva Securitatii. Aceasta solutie de avarie nu a fost necesara. Prin Ordonanta de Urgenta, CNSAS ramine autonom si functioneaza sub aceeasi denumire, dar are un statut usor alterat de decizia Curtii Constitutionale.

Daca Guvernul nu intervenea, se desfiinta CNSAS-ul?
Da.
Dar daca cineva ar fi grabit un proiect de lege?
Cine? In cite zile, cum, cind? Trebuie avizat de n comisii... apoi trebuie sa fie votat... dezbaterile s-ar fi lungit... la un asemenea subiect, fiecare are o parere, fiecare vrea sa iasa in fata... Cu siguranta, intr-o procedura obisnuita nu s-ar fi putut respecta acel termen de 45 de zile. Iar in aceste 45 de zile, fara o Ordonanta a Guvernului, CNSAS nu putea plati nici macar becul de la veioza. Automat, in momentul publicarii deciziei Curtii Constitutionale, conturile institutiei ar fi fost blocate la trezorerie.
Arhiva s-ar fi intors de unde a venit.
Da. Nici paznic n-ar fi putut fi acolo.

Care au fost chestiunile pe care membrii colegiului CNSAS le-au discutat cu prim-ministrul?
Ei au venit cu propuneri privind continutul acestei Ordonante de Urgenta menita sa asigure continuitatea functionarii administrative a CNSAS. Majoritatea acestor propuneri au fost insusite, unele, cu mici modificari, care tin mai degraba de tehnica legislativa, si nu de esenta.
Sa facem o recapitulare, dupa ce Ordonanta Guvernului intra in vigoare, vor putea fi verificati, spre exemplu, candidatii la functia de primar pentru alegerile locale?
Ma tem ca nu se pot face verificari in intervalul de 45 de zile. Sper ca in intervalul de 45 de zile Guvernul sa finalizeze un proiect de lege de functionare a CNSAS. Sper ca acest proiect de lege sa fie redactat in interval de o saptamina. O saptamina sa-l supunem dezbaterii publice. Si sa ramina trei saptamini in asa fel incit, intr-o procedura de urgenta, Parlamentul sa adopte noul proiect de lege. Sigur, in aceasta perioada CNSAS face investigatii cu privire la orice persoana, inclusiv daca sint persoane care candideaza in alegerile locale, dar nu da verdicte. In tot acest interval de timp, continua activitatea cercetatorilor CNSAS, dar si aceea a cercetatorilor acreditati la CNSAS. Cu exceptia verificarilor fata in fata si a verdictelor, totul continua la CNSAS.

Verificarea, audierea si verdictul erau cele mai importante atributii.
Da. Daca nu se poate da verdictul, nu se face nici verificarea. Verificarea antrena automat si verdictul.
Iar la votul in Parlament se va vedea foarte bine cine sustine in mod real o noua lege a CNSAS.
Fara indoiala. Sint foarte curios sa vad ce se va intimpla in Parlament. In general, interesul public nu ramine stabil pe un subiect. Cind vom ajunge cu dezbaterea in Parlament, pe o viitoare lege a CNSAS-ului, cred ca in ordinea prioritatilor publice aceasta va fi undeva aproape de locul 10. Si s-ar putea sa se ajunga iarasi la macelarirea legii. Asa s-a intimplat si cu Legea Ticu. Daca era votata in 1997 si nu era aminata si rasaminata, din cauza jocurilor politice interne din PNTCD, din cauza indeciziei Guvernului Ciorbea, care a aminat avizele mai bine de un an, aveam alta lege. Asa ca ne-am trezit in Parlament cu un alt proiect, propus tot de PNTCD. A fost un sabotaj asupra legii.
Si daca legea e maruntita si macelarita in Parlament, cum vor putea fi verificati candidatii la primarii, apoi candidatii pentru Parlamentul Romaniei? Cum?
Imi aduc aminte de efectul pe care l-a avut Coalitia pentru un Parlament Curat. Daca dosarele candidatilor sint la liber, orice ziarist, orice publicatie, orice asociatie civica poate sa-si adune informatii din dosare si le poate prezenta opiniei publice. Vezi dosarul candidatului pentru primarie si tragi propriile concluzii, prezentindu-le opiniei publice.

Si ar fi posibila o asemenea cercetare a societatii civile, a presei?
De ce nu? Daca nu atentezi la viata intima a persoanei, poti sa prezinti dosarul. Sint documente pe care tu le prezinti opiniei publice despre colaborarea cu Securitatea a lui X sau Y.

Vrem sa verificam judecatorii si procurorii cu vechi state de serviciu
Pina sa capete o noua lege de functionare, CNSAS merge intr-un picior. Ce face Institutul pe care il conduceti, poate sa suplineasca golul din activitatea CNSAS?
Vreau sa va spun ca Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania nu este supus blocajului instituit de Curtea Constitutionala. Cercetatorii nostri pot sa scrie oricind, oriunde, despre orice persoana, pe baza probelor. In a doua parte a discutiei de la CNSAS, am avut o intilnire cu personalul tehnic de la CNSAS, caruia i-am cerut doua lucruri: continuarea colaborarii cu CNSAS, care ne-a furnizat deja o prima lista cu ofiteri de securitate identificati in dosare; in legatura cu acestia facem si propriile investigatii. Rezultatele sint uluitoare.
Adica?
Putem face, pe baza probelor, sesizari la Parchetul Militar. In al doilea rind, am cerut la CNSAS, in numele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, dosarele de colaborare cu fosta Securitate ale magistratilor din regimul comunist. Sa stim toti magistratii care au colaborat cu Securitatea pina in 1989, iar apoi sa vedem unde sint, citi sint acum in magistratura, citi sint la pensie etc.

De ce ati facut o astfel de cerere?
Ceea ce se intimpla cu aceasta putere in stat ma face sa ma gindesc la o puternica si extinsa contaminare sau la posibilitatea sa fie expusi santajului. Vrem sa verificam judecatorii si procurorii cu vechi state de serviciu. Din pacate, sa nu uitam ca in magistratura, si dupa 1990, criteriul de promovare a fost bazat in special pe vechime.

Bucuria domnului Felix nu exista, e doar satisfactia razbunatorului
Ce se intimpla cu aceia care au primit, de la CNSAS, verdictul de colaborator cu fosta Securitate ca politie politica? Sint absolviti, li se anuleaza verdictul?
Aici e nevoie de un precedent juridic care – nu ma indoiesc ca va fi asa – va fi creat printr-o decizie a Inaltei Curti. Cu siguranta, unii dintre cei care au primit acel verdict se va adresa Inaltei Curti, care n-are decit sa judece daca decizia Curtii Constitutionale actioneaza retroactiv sau nu. E un principiu de drept asupra neretroactivitatii legilor. Chiar in privinta deciziilor Curtii Constitutionale, se spune ca ele actioneaza pentru viitor. Nu cred ca dispozitiile Curtii Constitutionale s-ar aplica retroactiv. Asa ca bucuria domnului Felix poate fi una injumatatita. De fapt, bucuria domnului Felix nu exista, e doar satisfactia razbunatorului, dar nu cred ca razbunarea il poate absolvi de vina. Oricum, in ceea ce-l priveste pe domnul Felix, lucrurile deja s-au lamurit. E nevoie de o sentinta care sa-l albeasca pe vicii de procedura? Ma indoiesc ca are vreun efect. Sau credeti ca Mona Musca s-ar mai putea intoarce in PNL?
Daca domnului Felix i se anuleaza verdictul de colaborator?
Nu e de ajuns. Exista si o judecata implacabila a istoriei, indiferent de orice judecata conjuncturala a oricarei instante.
Au fost si cazuri cind verdictul CNSAS a fost infirmat de justitie. Sau au fost cazuri cind CNSAS a revenit si a schimbat verdictul.
Bineinteles. E normal. Si asta s-a pus in discutie la Curtea Constitutionala: posibilitatea de a reveni asupra unei decizii deja pronuntate.
Asta e rezultatul unei arhive descompletate.

Da, era asa pina acum citeva luni. Acum, la CNSAS, se poate lucra cu motoarele turate la maximum... daca ar dori si Curtea Constitutionala. Cea mai mare parte a arhivei fostei Securitati este preluata de CNSAS. Sint peste doua milioane de dosare. Va dati seama cit de urit a actionat Curtea Constitutionala, impotriva a tot ce putea face bun CNSAS, pentru limpezirea trecutului comunist. S-au adunat dosarele, se puteau face verificari amanuntite, se puteau face noi verificari, si cineva a rasucit o cheie si a gripat motorul.
De cind au venit dosarele la CNSAS si au ajuns la doua milioane?
Saptaminal sau lunar se fac comisii mixte si se aduc camioane de dosare.
De cind se face aceasta predare masiva a arhivei?
De doi ani.

„Nu conteaza daca pui calul la jug sau la ham, conteaza buna sau reaua vointa a celui care mina calul“

Daca, formal, toata lumea este de acord cu accesul la dosare, cu cercetarea dosarelor, cine rasuceste cheia si gripeaza motorul?
Intotdeauna, in asemenea situatie, imi aduc aminte de o poveste veche. Prin secolul al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea, calugarii cistercieni, cei care practic au reformat agricultura in Europa, au inventat asolamentul, au marit productivitatea in agricultura ca sa faca fata cresterii populatiei.
Oameni foarte harnici, cu o disciplina extrem de riguroasa, lucrau si se rugau, nu erau implicati in viata politica, in intrigile politice.

Ei au venit cu o inovatie. Pina atunci, calul se inhama la jug. Jugul il incomoda, il sugruma, ii taia vena jugulara. Calul, prins in jug, nu putea cara mai mult de 500 de kilograme. Calugarii cistercieni vin cu aceasta metoda, de condus calul cu hamuri, care uniformiza efortul de tractiune pe toti muschii, marind de cinci ori capacitatea de tractiune a calului. Cistercienii vad ca, prin folosirea hamurilor, calul poate sa traga mai mult, dar tot ei constata urmatorul lucru: ca punem calul in jug, sau punem calul in ham, tot aceeasi suprafata este arata. Concluzia calugarilor cistercieni: nu conteaza daca pui calul la jug sau la ham, conteaza buna sau reaua vointa a celui care mina calul. Asta este, in esenta, situatia multor intimplari prin care trecem in aceasta Romanie in tranzitie. Vedem ca sint foarte multe declaratii de bune intentii, avem si ham, avem si jug, toata lumea spune: vai, ce bun e hamul, dar ne pun tot la jug. Din pacate, atita vreme cit in viata politica din Romania domina atit de puternic influenta cercurilor securisto-comuniste, nu cred ca putem vorbi de o reforma morala. Ceea ce s-a intimplat la Curtea Constitutionala arata cit de adinc infipte sint aceste cercuri securisto-comuniste.

De ce, in Polonia, unii procurori sint angajati ai Institutului pentru Memoria Nationala, omologul CNSAS-ului, si pregatesc ei dosarele care merg in instanta?
Ar fi o solutie eficienta si la noi. Asta am cerut si eu la Institutul pentru Investigare a Crimelor Comunismului, sa se detaseze o echipa de procurori. La fel, am cerut de la Ministerul Culturii arheologi care sa lucreze la deshumarea scheletelor, a celor care au fost ucisi de Securitate in executii sumare. Ministerul Culturii ne-a detasat arheologi. Cei de la Ministerul Justitiei au refuzat sa faca acest lcuru. Doamna Monica Macovei a avut o obiectie tinind de amestecul intr-o alta zona de putere.
Fara procurori de caz, cum pot ajunge in instanta dosarele securistilor, cum pot fi judecati?

Daca nu putem aplica modelul polonez, asta nu ne impiedica, in masura in care avem probe destule, sa sesizam noi Parchetul, in numele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Daca gasim cadavre, sesizam Parchetul, purcedem la deshumari, cu procurori, cu medic legist, cu martori. Avem asemenea dosare deschise la Parchet, cu astfel de crime. Cred ca trebuie deschisa calea ca victimele sa-i poata ataca in instanta pe cei care i-au anchetat, turnat sau maltratat.

O pot face?
Da, dar nu cunosc nici un caz in care sa se fi intimplat asa ceva. Oamenii s-au multumit cu acest verdict al CNSAS. De acum inainte, cei persecutati in regimul comunist pot trece la actionarea in instanta, in civil, a celor care le-au creat prejudicii, pentru daunele aduse. Majoritatea victimelor, pe baza complicitatilor dintre turnator si ofiterul de Securitate, si-au pierdut locurile de munca, au fost stramutate dintr-un oras in altul, arestate. Au dreptul sa ceara daune, iar noi, la Institut, ii vom sprijini pe cei care vor sa se adreseze instantei, ii vom incuraja sa ceara daune de la securistul care i-a lasat fara loc de munca, fara casa, care i-a batut in ancheta, ii vom ajuta sa adune probe si sa deschida proces. Sint indreptatiti sa ceara daune. Nu doar statul roman trebuie sa plateasca daune unor persoane care au avut de suferit. Toti securistii trebuie sa plateasca daune.