William BLAKE
Poems and Gravas/Poeme si gravuri
In romaneste de Cicerone Theodorescu, Editura Crater, Bucuresti, 1999,
128 p., f.p.
Conform etimologiei din DEX, „Cicerone“ inseamna „ghid care insoteste vizitatorii unui oras, muzeu etc.“. Poeme si gravuri in traducerea lui Cicerone Theodorescu – o reeditare a volumului din 1957 aniversind 200 de ani de la nasterea poetului – a fost, pina in 1999, singura carte aparuta in romana cu poemele lui Blake. Deci, s-ar putea spune, singurul ghid in Blake pe limba noastra, desi de-a lungul timpului au mai aparut traduceri disparate in diverse antologii, purtind semnaturi sonore ca: Lucian Blaga, St. Aug. Doinas, Maria Banus sau Margareta Sterian.
Traducerile din Poeme…, desi destul de lipsite de inspiratie si deseori tradind chiar o dificultate de intelegere sau de redare a unor nuante esentiale (se spune ca Cicerone Theodorescu nu stia engleza si ca a lucrat cu un traducator linga el), sint totusi de ajutor in parcurgerea textului originar de pe contrapagina. Chiar daca pasajele selectate sint putine si lasa sa se intrevada doar o minuscula parte din fascinanta lume a lui Blake, ele reusesc pina la urma sa raspunda unor criterii esentiale de selectie a textelor din orice antologie: sa fie si importante, si caracteristice pentru intreaga opera a scriitorului. Acesta este cazul combustiilor din scormonitoarea si indigna(n)ta Casatorie a Cerului cu Iadul, un poem menit sa socheze si sa ne violenteze convingerile si ignoranta, sau al dialogului ingenuu-existential dintre Thel si Nor din Cartea despre Thel, discursul lui Enion din Vala despre regasirea fericirii – toate cele trei titluri facind parte din Cartile profetice –, monologul lui Los, din Ierusalim, despre inutilitatea ideii de razbunare etc. Capitolul Ginduri despre Bine si Rau a fost inventat de W.B. Yeats (editorul volumului dupa care s-a facut traducerea si printre primii descifratori ai lui Blake) si contine poeme din caietele artistului, precum si grupari ale unor fragmente disparate in piese lirice de sine statatoare. Antologia mai include ciclurile Cintecele inocentei, Cintecele experientei si Din „Milton“.
In plus fata de editia din 1957 sint imaginile grupate sub denumirea Gravuri. Interesante, stranii, alegorice, multe dintre acestea sint greu de inteles desprinse din context si lipsite de trimiterile necesare, precum ilustratiile la poemul Ierusalim (p.p. 16, 48, 94, 100, V, VI). Majoritatea au aparut si in Grafica lui William Blake, volum editat de Dan Grigorescu in 1983. „Nou“ este extraordinarul portret al lui Iezechiel, unul dintre cele mai dragi personaje biblice ale lui Blake, un detaliu dintr-o gravura avind ca tema episodul mortii sotiei sale.
In textul introductiv se pot remarca diferentele si discrepantele dintre ce a tradus, ce a compilat Cicerone Theodorescu si ce a scris ca urmare a propriei intelegeri asupra lui Blake. Din pacate, lipsesc bibliografia si multe alte informatii indispensabile. Printre observatiile pertinente si incitante la descoperirea acestui univers poetic se afla insa si aceea cum ca Blake a reusit, in fiecare perioada a vietii, „sa exprime artistic etapa corespunzatoare a propriei dezvoltari“.

