„Important e că s-a demonstrat că
în Guvernul României se fură şi, în condiţiile
acestea, nu trebuie să ne mire nimic din ce se întîmplă“
– declară muzicianul Florin Chilian. El ţine să precizeze că
ministerul care guvernează cultura şi „care ar trebui să aibă
grijă de drepturile artiştilor fură“.
Florin Chilian a cîştigat în
instanţă un proces împotriva ministerului Culturii,
instituţia fiind astfel obligată la plata a 10.000 de lei cu titlul
de daune pentru folosirea piesei Zece. Cîntăreţul a declarat
că va face recurs, suma obţinută fiind necorespunzătoare.
Subiectul banilor în dispută ni se pare un subiect secundar,
atacabil, de altfel, în justiţie, muzicianul solicitînd
un milion de euro. „În condiţiile în care eu am dus
instanţei un document prin care arăt că un contract pe drepturi de
autor încheiat cu fostul Guvern a fost plătit cu un milion de
euro, evident că eu o să merg mai departe. Dacă Guvernul nu o să
facă recurs, o să fac eu“ – spune Florin Chilian.
Poate că cel mai important lucru, în
acest caz, este acela că o instanţă din România timpurilor
nostre tulburi recunoaşte că Guvernul, indiferent de culoare, a
greşit. La limită, financiar vorbind, „10.000 de pachete de
diplomaţie culturală“, orice ar însemna ele, valorează,
potrivit justiţiei române, 10.000 de lei. În fapt, după
un şir infinit (întins pe nişte ani) de pertractări, în
mai 2008, Florin Chilian a deschis acţiunea în instanţă
împotriva Ministerului Culturii şi Cultelor, cerînd
justiţiei să constate încălcarea drepturilor de autor şi a
drepturilor conexe asupra compoziţiei muzicale Zece, folosită de
GMP, în 2005, pentru realizarea campaniei „Mai bine o carte“.
Oricîte bube i-ar găsi cei din breaslă, deranjaţi de
aranjamente reale sau imaginare, demonstrate sau nu, Florin Chilian
nu a atacat nici o secundă mesajul campaniei, utilitatea sa,
noutatea sau succesul pe care aceasta l-a repurtat. Omul s-a bătut
pentru dreptul său, cel de autor. Oricît de bune ar fi
intenţiile vreunei personalităţi, ale unei instituţii
guvernamentale sau nonguvernamentale, şi în România ar
trebui să se înţeleagă necesitatea imperioasă a respectării
legii. Potrivit lui Chilian, spotul de promovare a campaniei a fost
difuzat fără ca el să cesioneze drepturile de autor şi conexe
asupra piesei Zece şi fără să-şi fi dat acordul scris în
vederea folosirii compoziţiei muzicale ce-i aparţine. Dacă mai
trebuie precizat, poate că da, piesa Zece este înregistrată
la CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor
Artiştilor Interpreţi.
Acum, ministrul Culturii, Theodor
Paleologu, declară că instituţia pe care o conduce aşteaptă
justificarea deciziei luate în instanţă pentru a hotărî
ce va face în continuare, adăugînd că hotărîrea
poate fi atacată de ambele părţi. Ce altceva ar putea spune? De
cealaltă parte, fostul ministru al Culturii, liberalul Adrian
Iorgulescu, face plîngere împotriva cîntăreţului
Florin Chilian pentru calomnie şi îi cere acestuia daune în
valoare de 100.000 de lei, ca urmare a afirmaţiilor „defăimătoare“
privind modul în care politicianul a promovat imaginea României
în UE. „Cît am fost ministru al Culturii am considerat
că nu este firesc să demarez un asemenea proces împotriva
unei persoane care aparţine domeniului. Nu am vrut să o fac în
calitate de ministru, dar este necesar să-mi apăr reputaţia,
pentru că, în mod sistematic şi intenţionat, am fost
defăimat“ – explică Iorgulescu.
Acţiunea în instanţă a lui
Adrian Iorgulescu vine la o lună după ce Parchetul instanţei
supreme – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică – a
decis neînceperea urmăririi penale faţă de fostul ministru,
în cazul privind promovarea imaginii României în
statele UE. Procurorii Parchetului ICCJ au dat, în 8 decembrie
2008, NUP fostului ministru Adrian Iorgulescu, fiind închisă
astfel o acţiune în instanţă deschisă de Florin Chilian,
Marius Marian Şolea şi George Mihalcea, care ceruseră iniţial
procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, să verifice dacă Ministerul
Afacerilor Externe a trimis, în anul 2005, 10.000 de pachete
culturale de promovare a imaginii României în statele UE,
realizate de MCC. În 2007, Florin Chilian a sesizat DNA cu
privire la „ilegalitatea în care se desfăşoară, în
fiecare an, un aşa-zis program de achiziţie publică, în
vederea unor acţiuni de diplomaţie culturală pentru promovarea
imaginii României în ţările membre ale UE“. Valoarea
acestui program a fost, în 2005, de peste 2,2 milioane de lei,
iar în 2006, de 3 milioane de lei. Potrivit sesizării, procese
de achiziţie din 2005 s-au făcut din „surse unice“. Secretarul
de stat în MCC, Demeter Andras, susţine că achiziţiile s-au
făcut cu respectarea prevederilor legale, invocînd o excepţie
de la Legea achiziţiilor publice, în cazul în care
produsele achiziţionate intră sub incidenţa Legii drepturilor de
autor: „Conţinutul era stabilit sub ministeriatul Monei Muscă. A
revenit domnului Adrian Iorgulescu aplicarea actului normativ
respectiv. Avînd în vedere faptul că acest conţinut era
clar, nu există în România două firme care editează
aceleaşi opere în aceleaşi condiţii. Aici intervine excepţia
în Legea achiziţiilor publice“ – a mai spus secretarul de
stat.
Discutăm despre un cîştig al
unui artist. E o picătură într-un ocean. Ar trebui să mai
discutăm despre felul în care ne promovăm cultura în
străinătate, despre cîţi bani dăm şi cu ce eficienţă.