Aisbergul poetic al lui Gheorghe Craciun

  • Recomandă articolul
Gheorghe CRACIUN Aisbergul poeziei moderne Argument al autorului, postfata de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Colectia „80“, Seria „Eseu“, Pitesti-Bucuresti-Brasov-Cluj, 2002, 552 p., f.p. In cautarea poeziei. O teorie „pentru export“ Se intimpla* ca redutabilul volum al lui Gheorghe Craciun despre poezia moderna sa fie purtatorul unei conditii paradoxale. Desi propune o pledoarie in favoarea poeziei tranzitive, „pragmatice“, nemetaforizante, „democratice“, imanente etc., el are drept titlu o metafora. Desi este opera teoretica a unui prozator, el are ca obiect poezia. Anvergura impresionanta, cu putini termeni reali de comparatie in teoria literara romaneasca, dar si conceptia de ansamblu il destineaza mai curind „exportului“ – in speta, marilor dezbateri academice europene asupra poeziei moderne. Sincronizarea decomplexata, in raspar cu excesivul si provincialul localism autohton trebuie, de la bun inceput, salutata. Recuperind, reconditionind si refolosind conceptele de reflexivitate si tranzitivitate din stilistica lui Tudor Vianu (cu al carui stil sobru, aulic, rezoneaza), autorul polemizeaza la virf cu pontifii „modernismului inalt“: Hugo Friedrich, Marcel Raymond si Carlos Bousoño, aliindu-si in aceasta batalie teoretica un „marginal“ est-european fara prea mult apetit abstractizant, dar cu antene fine pentru concret: Jovan Hristic´ (din Formele literaturii moderne). Sincronism, tranzitivitate, pragmatism, soliditate a constructiei, miza pe ontologia limbajului – […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.