Cartea Milionarului de la majuscula la minuscula

  • Recomandă articolul
In ultimul capitol al Cartii de la Metopolis, Milionarul, autorul fictiv al romanului, este convocat la o discutie de taina de prietenul si tovarasul sau de vinatoare, Generalul Marosin, sub cuvint ca vrea sa-i vorbeasca de disparitia misterioasa a lui Emil Havaet, un deficient mintal care in calitatea sa de om de afaceri e in stare sa duca de nas destui destepti. In timp ce se indreapta spre Pavilionul generalului, Milionarul isi aminteste ca acest personaj indiscret si lipsit de scrupule i-a sosit nepoftit in vizita, adus de interese cu totul deplasate: „Nu ma inselasem. Havaet ma pindea. Intrasem in vizorul calculelor sale de rezerva, ma credea un personaj util pentru fantasticele si nestiutele sale combinatii de viitor. Stiu ca nu numai el crede ca as detine secretele Metopolis-ului pina dincolo de Dicomesia, de Mavrocordat si de Cetatea de Lina, ca as fi in posesia unor harti complete ale destinelor, ca as avea chei pentru toate portile si arme pentru toate obstacolele «cu care as putea nimici sau inalta averi si oameni»“. De ce isi inchipuie Havaet, si nu numai el, ca Milionarul e un fel de magician care detine secretul fatalitatii (hartile destinelor) si poate deschide toate portile ca […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.