„Ne-am propus să aducem cît mai mulți oameni în librărie“

Interviu cu Oana DOBOȘI-POTCOAVĂ și Raluca SELEJAN

  • Recomandă articolul

bufnitele-fotoÎntr-o perioadă nu tocmai favorabilă mediului cultural, în care librăriile devin mai mult rețele de marketing, și piața de carte trăiește din forța celor două tîrguri de carte, două temerare s-au gîndit să riște. La Două Bufnițe promite să fie mai mult decît o librărie, și nu doar pentru faptul că apare în Timișoara, viitoare capitală culturală europeană, ci prin pasiunea echipei fondatoare și dorința de a nu transforma totul în rapoarte de vînzări și un Black Friday agresiv.

Cine sînt cele două inițiatoare ale librăriei? Oana Doboși-Potcoavă – managing partner La Două Bufnițe, filolog, absolventă a Masteratului de Politici editoriale, Université Paris 13, director editorial al Editurii Universității de Vest în perioada 2013–2015, membră în echipa de organizare a FILTM. Raluca Selejan – managing partner La Două Bufnițe, filolog, absolventă a masteratului de management cultural, responsabilă de comunicare a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană în anul 2015  și a Universității de Vest din Timișoara în anul 2014, membră în echipa de organizare a FILTM.

 

Tocmai am citit o știre cum că, în ultimii 9 ani, 2.200 de biblioteci (mai ales sătești) au fost închise în România. Ce vă veni cu librăria contra curentului?

Ştiam amîndouă că viaţa noastră se va desfăşura în jurul cărţilor, al scriitorilor, al evenimentelor culturale. Fiecare dintre noi şi-a ales, în timp, cîte o direcţie profesională în acest sens: una a mers pe carte, politici editoriale, cealaltă pe evenimente şi comunicare culturală. După ce ne-am încheiat studiile, una în Franţa, cealaltă în România, ne-am dat seama că ne completăm de fapt foarte bine, că deşi sîntem amîndouă implicate în domeniul cultural, fiecare dintre noi a ales cîte o direcţie care o completează pe cealaltă. Iar o librărie îmbină exact aceste lucruri, era cea mai logică soluţie de a lucra împreună, în domeniul cultural şi mai ales al cărţii. Atît librăriile, cît şi bibliotecile au rol de educare a publicului, în primul rînd. Credem că o librărie nu trebuie să ţină cont doar de aspectul comercial, ci și de aspectul de educare a publicului, adică noi credem că, în timp, rentează să deschizi o librărie independentă.

Cîți acționari duc în spate proiectul și despre ce buget investițional vorbim?

Asociații librăriei sîntem noi două, fiind sprijinite de familiile noastre. Bugetul investiţional ajunge la aproximativ 50.000 de euro. De asemenea, făcîndu-ne SRL-D, am aplicat la fondurile dedicate IMM-urilor și am cîștigat un proiect de 35.000 RON, cu care am acoperit o parte din mobilier, softul de ges­tiune și partea de hardware a librăriei.

Există un model de librărie vizat? Bănuiesc că v-ați documentat bine pe afară (mai ales). Cam care va fi profilul? Spațiu de evenimente, prioritar? Sală de lectură? Spatiu de joacă-lectură pentru micii cititori?

Da, avem un model, ne-am documentat citind cărți, interviuri, filmulețe despre Shakespeare & Co din Paris, despre generaţia pierdută. Este vorba despre Sylvia Beach, cea care a deschis prima librărie/bibliotecă cu împrumut de cărți în limba engleză din Paris, cea care a crezut în Ulisele lui James Joyce atît de mult, încît şi-a asumat publicarea lui. A iubit cărțile, scriitorii, a crezut în puterea literaturii, ne place să credem că vom fi ca ea. Ne-am dorit un spațiu de lectură dedicat copiilor și adolescenților, sîntem înconjurate de mulți copii ai prietenilor noștri, care citesc cărți în neștire, una după alta, ceea ce ne-a încurajat să le creăm un spațiu al lor, o încăpere cu locuri de citit, nu loc de joacă. Avem un client fidel deja, Eric, un băieţel în clasa 0 care şi-a umplut camera cu sti­ck­ere de la noi şi care îşi invită toţi colegii în librărie. Cum amîndouă sîntem implicate în proiecte culturale în Timișoara, ne-am dorit și un loc de evenimente, am ales cel mai încăpător spațiu și am decis că acela va fi pentru evenimente și partea de cafenea. Iar în ceea ce privește cafeneaua, nu ne-am dorit să avem multe mese și scaune, ci multe locuri de citit. Să încurajăm oamenii să descopere cărțile, să savureze o cafea de calitate și să citească pagini din cărțile pe care le recomandăm, iar dacă acele cîteva pagini îi conving, să plece cu cartea acasă, dacă nu, să o pună înapoi la raft şi să răsfoiască alta. Apoi, următorul pe listă ar fi spațiul dedicat cărților de poezie, cărților de anticariat și bibliotecilor dedicate Timișoarei de la scriitori, muzicieni, artiști timișoreni, la realizatori de produse handmade din Timișoara. Fiind o librărie independentă, ne‑am dorit să adunăm în jurul nostru cît mai mult din ceea ce înseamnă Timișoara.

De cînd v-ați gîndit la librărie și de unde titulatura?

Ne gîndeam de doi-trei ani la ideea unei librării, dar de hotărît, ne-am hotărît anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și tot atunci am început să ne și jucăm cu numele. Ne imaginam o reclamă din fier forjat perpendiculară pe clădire, cu două bufnițe care citesc aceeași carte și care se mișcă în bătaia vîntului. Apoi am avut tot felul de variante, le adunam pe o listă și le trimiteam prietenilor noștri variante de bufnițe, Piața Unirii, Timișoara. Ne‑am adus aminte că la Sărbătoarea Străzii Eugeniu de Savoya, realizată de Asociația Culturală Ariergarda, în cadrul căreia am fost voluntare, deasupra porților apărea o bufniță, iar domnii Daniel Vighi și Viorel Marineasa au creat povestea Bufniței imperiale, simbolul patrimoniului din Timișoara. Și ne-am jucat și cu denumirile din Timișoara veche, pe cînd localurile se numeau La Trei Coroane, La Leul de Aur etc. Deși am avut prieteni care au spus că La Două Bufnițe sună a cîrciumă din Timișoara veche, am spus că ne asumăm, ne plăcea mult denumirea și nu doream să mai căutăm alta. Începînd promovarea librăriei în martie, cu ocazia Salonului de Carte Bookfest Timișoara, prin studiul de piață Carte și cititori – consumul de carte din Timișoara, realizat împreună cu Centrul de Diagnoza Socială al UVT și coordonat de Alin Gavreliuc și Bogdan Nadolu, feedback-ul referitor la denumire a fost mai mult decît pozitiv, ni s-a spus că este şi serios, dar şi haios.

Există un avantaj cel puțin simbolic care ține de cîștigarea de către Timișoara a locului românesc pentru Capitala culturală 2021. Astfel, mulți se vor împrieteni peste noapte, din varii motive și cu interese evidente, cu Timișoara și cu evenimentele ei, în următorii ani. Bănuiesc că FILTM va avea de-acum și evenimente în librărie, după cum și alte povești legate de 2021 se vor asocia cu cele doua bufnițe…

Ne-am propus să aducem cît mai mulți oameni în librărie, atît iubitori de cărți, cît și persoane care nu au atît de mult contact cu lumea culturală, de aceea ne gîndim evenimentele pe publicuri‑țintă. Amîndouă am fost implicate, de-a lungul anilor de candidatură, în diverse momente în proiect, prin participare la consultări, promovare, am fost și angajate pe perioade determinate, am susținut programul cum am știut și cum am putut și o vom face în continuare, așa cum ar trebui să facă orice timișorean. Credem că un alt element care ne pregăteşte pentru 2021 este ideea de a aduna în jurul librăriei scriitori, muzicieni, artişti din Timişoara şi micii producători de handmade. Ne dorim să legăm cît mai multe poveşti, pentru 2021, în librărie, să promovăm programele şi evenimentele nu doar ale Timişoarei, dar şi ale celorlalte oraşe europene care au primit titlul de Capitale Europene ale Culturii.

Cîți angajați aveți? Cum v-ați pregătiți de deschidere?

În momentul de faţă sîntem patru angajaţi, noi două şi două proaspete bufniţe, Livia Hektor și Patricia Leonte. Pentru deschidere ne-am pregătit împreună cu familiile, cu prietenii și cu voluntarii noștri. Am fost o echipă serioasă de albinuțe-bufnițe, la făcut recep­ții, la făcut curat, la aranjat cărți și multe, multe altele. Nu am fi reușit singure, așa cum ne place să spunem, fiindcă este o librărie născută din prietenie, exact așa este, am fost înconjurate de mulți prieteni, care fie au muncit cot la cot cu noi la spațiu, fie ne-au transmis gînduri de început de drum și încurajări  (referindu-ne aici la colaboratorii noștri din piața de carte).

Fluxul de carte e, contrar aparențelor, destul de mare în România. Concurența specifică, iarăși, bine poziționată. Cum v‑ați gîndit să animați librăria și să vă detașati de modelul excesiv de comercial existent deja pe piață?

Prin evenimente constante, de calitate, adresate diferitelor tipuri de cititori. Pentru o imagine de ansamblu, cam cum am pregătit şi Săptămîna bufniţelor. Deschiderea oficială a librăriei. Sîntem pregătite să recomandăm cărţi, autori, colecţii, muzicieni, artişti. Să aducem împreună cititorii şi scriitorii, să îi provocăm la dialog şi la interacţiune directă. Dacă faci ceva cu pasiune şi crezi în ceea ce faci, nu ai cum să nu‑i convingi pe oameni că au ales bine intrînd pe uşa librăriei noastre.

O librărie nu pare în acest moment o afacere sigură. Cît sînteți dispuse să mergeți în pierdere?

Amîndouă venim din domeniul cultural, ştim ce înseamnă asta, care sînt interesul, fluxul, curiozitatea. Ne-am asumat asta, încrezătoare în forţele proprii şi pline de entuziasm şi de dragoste de carte. Nu credem că vom merge în pierdere, librăria noastră este gîndită ca un proiect ce va dura cel puţin atît cît trăim noi.

La ce să ne așteptăm în materie de evenimente, în primele 6 luni?

Avem programate evenimente pînă în februarie 2017, de la lansări de carte la prezentări de colecţii de carte, evenimentul lunar de Artist la Bufniţe, prin care aducem, în fiecare lună, un artist plastic cu o lucrare în spaţiul nostru, pregătim un eveniment despre librăria Shakespeare & Co, Sylvia Beach şi James Joyce, concerte, seri de lectură, prezentări ale producătorilor de handmade, evenimente dedicate copiilor.

Cum arată spațiul, ce ascunde, despre ce dotări vorbim la inaugurare?

Spaţiul are 158 de metri pătrați şi este compartimentat în cinci încăperi dedicate publicului: recepţia, unde se găsesc bibliotecile dedicate Timişoarei – scriitori timişoreni, artişti timişoreni, muzicieni timişoreni, istoria oraşului şi a zonei, ghiduri despre Timişoara, noutăţile editoriale şi recomandările noastre; camera dedicată copiilor şi adolescenţilor, unde se găsesc cărţi pentru ei, locuri de citit, un balansoar prin care încurajăm părinţii sau bunicii să le citească copiilor sau nepoţilor; spaţiul de cafenea şi evenimente, în care se găsesc literatura română şi critica literară, literatura străină, memoriile şi jurnalele, cărţile de istorie, de filozofie şi de ştiinţe socio-umane, cafelele, produsele domnului Gheorghe Florescu şi pianina, acesta fiind locul dedicat evenimentelor pe care le organizăm şi în care se găsesc cele mai multe locuri de citit; apoi, camera dedicată poeziei, teatrului şi cărţilor de anticariat, unde avem biroul scriitorului cu maşină de scris şi reading nook‑ul; apoi se trece în încăperea cu albumele de artă, coffee table books şi cd-uri şi viniluri. Dincolo de acestea, avem şi un mic depozit/birou pentru noi, cele patru bufniţe.

Ce zice lumea prin oraș despre noua librărie?

Primim multe mesaje de încurajare, intră oameni în librărie şi ne felicită pentru iniţiativă, avem persoane care au venit în fiecare zi de cînd am deschis. Sînt copii care vin şi se întorc cu părinţii şi bunicii. Este, de exemplu, o fetiţă a căror părinţi lucrează lîngă spaţiul nostru şi care (am aflat de la părinţi) întreba, ori de cîte ori trecea pe lîngă spaţiu, cînd deschidem, fiindcă noi am pus în vară pe geamurile şi pe uşa librăriei, coli printate care anunţau numele librăriei, deschiderea şi care conţineau cîteva motto-uri alese de noi. Cred că a fost un eveniment aşteptat momentul deschiderii, fiindcă noi am început campania de promovare din luna martie a acestui an. Am realizat, la Salonul de Carte Bookfest Timişoara, un studiu de piaţă despre consumul de carte din oraş, am avut studenţi voluntari cu tricouri imprimate cu sigla noastră, apoi am continuat cu un concurs la Salonul Internaţional de Carte Bookfest Bucureşti, în septembrie, am fost parteneri principali ai evenimentului Cititori pe bicicletă organizat de „Verde pentru Biciclete“, apoi am fost parteneri la Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara. În seara deschiderii, a fost copleşitor de multă lume, a doua zi a venit un cuplu din Cluj să vadă spaţiul, auziseră de pe net despre deschidere, ecourile din presă au contat şi ele pentru că veneau persoane cu ziarul în mînă şi ne spuneau că au citit despre noi şi au vrut să vină să ne vadă. Primim mesaje pozitive, încurajări, felicitări, credem că asta e de bine, ne confirmă alegerea.

Publicațiile literare/culturale pierd teren de expunere în librării din varii motive. V-ați gîndit să le repuneți la raft cît mai vizibil, să nu fie doar după o ușă, ferite de bestsellerurile de ocazie și de marketingul agresiv al multor așa-zise librării?

Avem în plan să le aducem în librărie, să fie în faţă, să fie la locurile de citit, să le prezentăm publicului, să le recomandăm articole.

Interviu realizat de un cristian

Adaugă comentariu

  • Comentarii recente