Cristian CERCEL

Cercetătorul mureşean Marian Zăloagă propune, în cartea de faţă, o nouă analiză imagologică, aceasta meritînd să fie plasată, într-o bibliografie românească asupra subiectului, alături de valoroasele studii semnate de Sorin şi Melinda Mitu (Ungurii despre români) ori Andrei Oişteanu (Imaginea evreului în cultura română). Spre deosebire, însă, de acestea două ori de mai vechea cercetare a lui Klaus Heitmann (Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german), …

La mai bine de două decenii de la publicarea cărţii lui Katherine Verdery, Natio­nal Ideology under Socialism (1991, scoasă în româneşte în 1994 la Humanitas, sub titlul Compromis şi rezistenţă), apare un nou studiu dedicat ideii naţionale în perioada regimului ceauşist. O nouă aplecare analitică asupra turnurii vădite a ceauşismului către naţionalism, petrecută în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, este bine-venită. În 1991, …

La 7 octombrie 2014 moare Siegfried Lenz. La 13 aprilie 2015 moare Günter Grass. Textul de faţă este despre Günter Grass, însă, cum moartea lui Lenz a trecut la vremea ei neobservată în presa culturală românească, această scurtă alăturare introductivă a celor doi se vrea o corectare, fie ea tardivă, fie ea insuficientă, a acestei omisiuni. Pe Lenz şi Grass îi leagă un parcurs istoric …

Românii drept Ceilalţi

Melinda Mitu și Sorin Mitu - Ungurii despre români

O nouă carte de imagologie vine să completeze bogata bibliografie în limba română dedicată subiectului.Ungurii despre români, volum semnat de Melinda Mitu şi Sorin Mitu şi apărut anul trecut în colecţia „Historia“ a Editurii Polirom, este un studiu amănunţit, bazat pe o mare varietate de surse, al reprezentărilor românilor în societatea maghiară între 1790 și 1860. Perioada aleasă nu este întîmplătoare: atunci încep să aibă …

Germanii despre români

Klaus HEITMANN - Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic

A apărut, la Editura Polirom, ediţia a doua a traducerii româneşti a cărţii lui Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german. Publicată în original în 1985, lucrarea a devenit în scurt timp una de referinţă pentru toţi cei interesaţi de imagologie în context central- şi est-european în general şi de interacţiunile germano-române în particular. Prima ediţie a transpunerii în limba română, realizată de Dumitru …

Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică

„Nemții noștri“ și semnificațiile memoriei

În luna ianuarie a anului 1945, aproximativ 75.000 de cetățeni români de etnie germană (bărbați între 17 și 45, femei între 18 și 30 de ani) au fost deportați în Uniunea Sovietică, pentru „reconstrucția“ țării, situație care a durat în cele mai multe cazuri pînă în 1949. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control, dirijată de sovietici, cerea mobilizarea populației germane apte de …

După cum era de aşteptat, Traian Băsescu l-a numit pe Victor Ponta în funcţia de premier, confirmînd din nou că în politică înghiţi broaşte, porci şi tot ce se mai poate. Era clar ca lumina zilei că Băsescu nu mai are nici un as în mînecă, astfel că declaraţiile premergătoare alegerilor par cu atît mai greu de înţeles. Din preşedintele-jucător capabil să îi ţină …

Rezultatele celei mai plictisitoare campanii electorale din 1990 încoace nu au adus, practic, nici o surpriză. E, probabil, unul dintre puţinele cazuri în care sondajele de opinie şi estimările premergătoare scrutinului românesc au reuşit să coincidă fără mari discrepanţe cu ceea ce au decis alegătorii la urne. Ce va fi de acum încolo rămîne de văzut, însă se pot face cîteva supoziţii, mai ales că …

„Românii“, și ei inventați

Claude Karnoouh - Inventarea poporului-națiune

Antropologul francez Claude Ka­r­noouh este un personaj din ce în ce mai controversat în ultimul timp, mai ales de cînd irumpe în spațiul virtual românesc, pe pagini de discuții (vezi CriticAtac) ori pe Facebook, reușind în mod constant să enerveze și să se lase enervat. Acest lucru nu ar trebui însă să ducă la o trecere sub tăcere a scrierilor și articolelor sale, fără doar …

Ca în fiecare campanie electorală, tema autonomiei este vînturată de politicienii maghiari din România. În 9 decembrie, două organizații politice din interiorul comunității maghiare se vor strădui să cîștige voturi, prea bine cunoscutul UDMR, pe de-o parte, și mai noul PPMT al lui Tőkés László și Toró Tibor. În viziunea presei române, situația este în general prezentată în niște cadre bine cunoscute și mai …

Note despre „Internaționala mea“

Ion IANOŞI - Internaţionala mea. Cronica unei vieţi

A scrie despre memoriile lui Ion Ianoși, reunite într-un tom impunător, e din start o întreprindere dificilă: pe ce să te axezi, ce să subliniezi și ce să lași deoparte, în legătură cu ce să faci comentarii? E vorba despre 856 de pagini în care sînt rezumate opt decenii de viață, prezentate cu o obiectivitate căutată și acribioasă. A le „întîmpina“ într-o pagină de revistă …

Unul dintre semnele de întrebare ridicate cel mai des în ce privește capacitatea USL-ului de a constitui o autentică forță politică se referea la caracterul for­țat al unei alianțe între PSD și PNL, adversari acerbi în alte campanii și contexte politice. Se preconiza și continuă pe alocuri să se preconizeze o viitoare separare a apelor, eventual după modelul divorțului fostei ali­anțe Dreptate și Adevăr. USL …

Trei știri au adus Căile Ferate Române în prim-planul atenției publice în ultima săptămînă. Capul de afiș îl reprezintă acțiunea menită să eradicheze mica corupție din trenurile românești, faimoasa „șpagă“ sau „atenție“ dată controlorilor. Apoi, poate cu mai puțină vizibilitate, dar la fel de importante, au fost două anunțuri ale CFR: pe de-o parte, în încercarea de a stopa furtul de combustibil, societatea va …

Candidatura becaliotă la alegerile parlamentare din decembrie, pe listele USL-ului, a fost consfinţită vineri, 19 octombrie. Entuziasmul lui Crin Antonescu şi recunoaşterea de către Victor Ponta a faptului că este stelist şi, prin urmare, este de acord cu prezenţa becaliană pe listele useliste dăduseră deja de înţeles că vineri Consiliul Naţional Liberal nu va face decît să-şi dea ultimul gir pentru una dintre …

La începutul lunii octombrie, ziarul Adevărul a publicat, în categoria „Incredibil“, atît de dragă presei române, un material privind acoperirea unui basorelief cu inscripția „Budapesta“ de pe arcada Arcului de Triumf. Vinovații ar fi fost, pasămite, Primăria Capitalei, care ar fi restaurat „pe furiș“ monumentul, precum și UDMR-ul. Iată cum istoria armatei (pardon, Armatei) române era practic rescrisă ori ocultată „de dragul ungurimii“. Se …

Dilemele etnonimice şi proiectul identitar rom

István Horváth, Lucian Nastasă - Rom sau ţigan. Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc

Apariţia volumului colectiv editat de István Horváth şi Lucian Nastasă trebuie salutată din start, întrucît mută dezbaterea privind etnonimul „corect“ („rom“ sau „ţigan“) şi privind proiectul identitar rom dinspre părerologia cea de toate zilele, specifică societăţii autohtone şi nu numai, înspre mediul academic.Rom sau ţigan are meritul de a pune laolaltă păreri avizate venind dinspre nişte cîmpuri diferite (istorici, antropologi, sociologi, activişti romi), subli­niind astfel …

Marota salvatoarelor investiții străine s-a instaurat la noi la începutul anilor ’90, fiind relativ rapid însușită de toate forțele politice relevante. Pînă în 1996, opoziția față de investițiile străine ca panaceu se manifesta prin forme puerile și totodată populiste, de genul „nu ne vindem țara!“, în spatele cărora începuse însă deja să se desfășoare demantelarea producției autohtone. Chiar și atunci, conflictele legate de privatizări nu …

De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, da’ cere biserica, iar dacă nu cere Biserica, oferă politicienii români. Ultimul pe listă e din categoria „tinere speranțe“, parlamentar de la 27 de ani: îl cheamă Andrei Sava (găsiți un interviu despre fulminanta lui carieră și despre cum vrea să alunge tristețea de pe chipurile românilor în Adevărul) și s-a gîndit să propună un proiect …

Trecerea Institutului Cultural Român de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului şi forţarea debarcării echipei manageriale din jurul lui Horia-Roman Patapievici au fost făcute sub pretextul „depolitizării“ instituţiei. Nu a fost cîtuşi de puţin clar cum a făcut ICR-ul politică în sensul unei politici pedeliste ori filobăsiste. Că artiştii susţinuţi prin programele ICR-ului au făcut adesea politică în sensul unei confruntări cu probleme …

E ceva straniu în atît de des vehiculata tentativă de „coagulare“ a forțelor de dreapta, concretizată nu cu mult timp în urmă prin crearea Alianței România Dreaptă. Pentru cineva din afară, toată povestea ar putea să pară mult mai mult decît este: aparent, cinci formațiuni se unesc într-o alianță-umbrelă, menită să reprezinte un oponent serios față de Uniunea Social-Liberală, aflată la guvernare. În realitate, un …

Pagina următoare »
  • Comentarii recente