Daniel CRISTEA-ENACHE

Cît de importantă este critica de întîmpinare ca filtru axiologic în sfera literară se vede – paradoxal – nu pe parcursul unui an editorial, cînd cronicarii scriu despre cărţile nou apărute, ci la începutul celui următor. Atunci se trage linie şi se adună, criticii literari fiind chemaţi să facă retrospective, bilanţuri, topuri, „pomelnice“ de titluri şi nume, clasamente cu cele mai importante cărţi. La fel …

Epistolar pe jumătate

Răzvan PETRESCU – Scrisori către Mihai

Unul dintre cei mai importanţi scriitori ai generaţiei ‘90, şi anume Răzvan Petrescu, a intrat de o bună bucată de vreme într-un impas creativ. E prea mult şi prea vizibil petrescian, stilul său imediat recognoscibil perforînd subiectele noi şi procesarea lor literară. E o dramă, aceasta, a oricărui prozator de vîrf (şi cîţi avem?), obligat să se reinventeze, cu riscurile de rigoare (Cărtărescu, în …

Problemele noastre (II)

Alina MUNGIU-PIPPIDI în dialog cu Vartan ARACHELIAN. Tranziţia. Primii 25 de ani

Subiectul profesionalismului nu poate fi tratat separat de aria tematică şi problematică din Tranziţia. Primii 25 de ani: nici în interiorul cărţii, în conţinutul ei propriuzis, nici în raportarea specifică a unui comentator la un set de fapte pe care ambiţionează să le interpreteze. Aceasta este şi problema multor contribuţii pe tema Tranziţiei României de la socialismul real la capitalismul postrevoluţionar. Contribuţiile respective, abundente în …

Problemele noastre (I)

Alina MUNGIU-PIPPIDI în dialog cu Vartan ARACHELIAN. Tranziţia. Primii 25 de ani

Ceea ce reţine atenţia, de la prima pagină a volumului dialogat Tranziţia. Primii 25 de ani, este elementul inedit şi insolit al relaţiei dintre cei doi autori. Mai vîrstnicul şi, cum ar spune Mihai Şora, mai ştiutorul este de obicei ţinta întrebărilor şi de la el se aşteaptă analize şi confesiuni, mărturii şi mărturisiri, opinii despre un prezent problematic, raportat la un trecut parcurs pe …

Gaudeamus 2014 a avut un debut atipic, în raport cu ediţiile anterioare. S-a întîmplat că Tîrgul de Carte de anul acesta a venit după cele două tururi de scrutin ale alegerilor pentru Preşedintele României, soldate cu victoria finală a lui Klaus Iohannis şi cu înfrîngerea (de puţini prevăzută) a Premierului Victor Ponta. Mobilizarea electoratului trecut de către analişti la „pasivi” sau la „nehotărîţi” a fost …

Vămile poetului

111 cele mai frumoase poezii – Ştefan Aug. Doinaş

Nici poezia lui Ştefan Aug. Doinaş, nici imaginea fixată a scriitorului şi intelectualului atît de cunoscut şi de preţuit în timpul vieţii nu mai intră, astăzi, în orizontul interesului public şi în aria, mai specializată, a celui critic. Este evidenţa de la care trebuie să pornim, oricît ar fi ea de dureroasă - şi pe care voi încerca să o detaliez, fiindcă Doinaş nu este …

Nimic exclus (II)

Nora IUGA – Harald şi luna verde

ÎnHarald şi luna verde, perspectiva „macro“ asupra Istoriei (cu majusculă) nu lipseşte, însă ea nu este dată, ci extrasă, din cînd în cînd, din episoadele şi confesiunile ce se succedă. Prima variantă ar fi făcut lucrurile mai clare, încă de la începutul romanului, materia acestuia urmînd să intre într-un cadru prestabilit, iar personajele – să evolueze în interiorul unui scenariu imposibil de schimbat: de la …

Nimic exclus (I)

Nora IUGA – Harald şi luna verde

E greu suportabilă, chiar şi pentru un observator neimplicat, drama scriitorului care îşi supravieţuieşte, după ce, în anii tinereţii şi ai maturităţii creative, reuşise atingerea unui nivel ce-i va fi părut, atunci, uşor de menţinut. Ştefan Agopian a analizat în mai multe episoade din rubrica sa, în fosta Academia Caţavencu, curba creativităţii la cei mai importanţi autori români – şi curba, descrescătoare la majoritatea, era …

În ce mă priveşte, nu am aşteptări foarte mari de la viitorul preşedinte al României. Mi-am cam consumat fondul de investiţii de încredere – şi e rîndul politicienilor noştri să refacă acest fond simbolic, al meu şi al multora dintre cetăţenii României dezgustaţi de aranjamente, blaturi, valuri de insulte, coterii transpartinice şi retorisme de varii culori ideologice. România dezamăgită de întreaga clasă politică este …

Cronicarul şi istoricul

Tania RADU – Chenzine literare

Tania Radu face parte dintr-o generaţie (cea „optzecistă“) în al cărei parcurs momentul Decembrie 1989 a venit la timp: nici prea devreme pentru ca ruptura de sistem să poată fi conştientizată, nici prea tîrziu pentru ca traiectoria biografică şi profesională să nu mai poată fi reconfigurată.  E o generaţie-pivot, aflată la vîrsta primei maturităţi la pragul colapsului oficial al socialismului real şi care a „gestionat“ …

Există un discurs dominant, apocaliptic sau numai prăpăstios, în legătură cu neputinţa ori netemeinicia naţională în a construi ceva. Şi cu cît (zice-se) praful se alege de toate întreprinderile noastre, de proiectele lichidate în faşă şi iniţiativele moarte în fază de proiect, cu atît discursul acesta are mai multă vioiciune stilistică, într-un raport invers proporţional cu realităţile la care pretinde a se referi. Dimpotrivă, cînd …

Exilul pe înţelesul tuturor

Gina STOICIU – Exilul. Viaţa în fragmente

Componenta confesivă şi memorialistică ce părea să fi pierdut poziţia dominantă în literatura şi cultura românească în ultimul deceniu (în favoarea prozei) redevine importantă. Unele dintre cele mai substanţiale titluri ale ultimilor ani editoriali sînt din această arie, declarat non-ficţională, dar pe alocuri ficţionalizată. Există o dorinţă a memorialistului de a-şi face singur dreptate, răzbunînd prin capitole de carte umilinţe reale şi imaginare, …

  S-a discutat abundent, după 1990, despre „colaboraţionismul“ unor scriitori români şi al românilor înşişi, în timpul regimului comunist. În mod frecvent, el a fost contrapus, ca exemplu negativ, unei lecţii pe care polonezii, maghiarii şi alte comunităţi naţionale din lagărul socialist au oferit-o prin curaj individual şi articulare civică. În timp ce lecţia altora era frumoasă, exemplul „nostru“ era dezamăgitor şi întristător – prilej …

Viitorul pămîntiu

Mircea BÂRSILĂ – Viaţa din viaţa mea

E o întrebare dacă scriitorii ţin cont de observaţiile critice făcute la adresa unei cărţi, atunci cînd se gîndesc la proiectul următoarei, în acelaşi gen. Ne-ar plăcea să credem că da. Despre volumul Monede cu portretul meu, scos de Mircea Bârsilă în 2009, nu am avut cuvinte prea flatante: expresia îmi părea „ceremonioasă şi pe alocuri greoaie, de un retorism care se încarcă lent; şi …

Ştia Nicolae Ceauşescu ce ştia atunci cînd a luat dreptul românilor de a călători în străinătate, mai cu seamă în „putredul Occident“. Desigur, pe hîrtie şi în teorie zburdai pe harta continentului, numai că în practică lucrurile stăteau puţin diferit. Cei mai norocoşi dintre noi ajungeau la Varna, într-o ţară vecină şi prietenă din lagărul socialist. Cu trei ani în urmă, graţie unei burse …

Din nou Caragiale?

Angelo MITCHIEVICI – Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese

În pofida verdictului lovinescian potrivit căruia opera lui Caragiale se va perima, timpul urmînd s-o macine „încetul cu încetul“, ea este mai vie şi mai actuală ca niciodată. Au ajuns să se istoricizeze cîteva dintre interpretările ei critice, devenite clasice cu toată faconda lor intelectuală. Călinescu şi Steinhardt, pentru a-i numi numai pe ei dintre exegeţi, au dus eseul sclipitor în sfera bibliografiei obligatorii. Dar …

Galimatias

Ştefan MANASIA – Bonobo sau cucerirea spaţiului

Întrucît şi criticii literari sînt oameni, au şi ei sentimente, pe care de multe ori şi le ascund, iar uneori şi le declară. Recunosc că îmi place Ştefan Manasia, atît ca poet (unul dintre cei mai buni din ultima generaţie, „milenaristă“), cît şi ca om. Intelectual de vîrf, poet şi cu lecturi, nu doar cu talent, ins neconflictual şi camarad adevărat, redactor profesionist de revistă …

Un prozator

Florin IARU – Povestiri cu final schimbat

Nu mai e nici un dubiu că poeţii şi prozatorii generaţiei `80 s-au întors, în ultimii ani, la instrumentele literare, părăsind cu totul sau practicînd în continuare jurnalistica şi publicistica, dar făcînd iarăşi din scrisul lor areferenţial şi ficţional vocaţia principală. E o recîştigare de spaţiu şi de ritm literar, presupunînd o prealabilă readaptare la specificitatea artistică. Publicul larg nu-i va mai urma în această …

Poetul şi responsabilul de ştampilă

Eugen CIOCLEA - Antologic

Remarcam, nu de mult, originalitatea discursivă şi expresivitatea literaturii tinere ori încă-tinere basarabene; şi, pornind de la exemplele oferite de Liliana Corobca (în proză) şi debutantul Ion Buzu (în poezie), încercam un profil al scriitorului profesionist, deopotrivă legat de o tradiţie cu greutatea şi simbolistica unei ancore – şi conectat la lucruri noi, care o depăşesc.   Situaţia lui Eugen Cioclea, poet dispărut dintre noi …

Debut cu Dimov

Luminiţa CORNEANU – Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel

Riscantă opţiunea tinerei Luminiţa Corneanu de a întreprinde o cercetare doctorală pe biografia şi bibliografia lui Leonid Dimov: prima, cu episoade tenebroase clarificate prin intrarea în arhivele CNSAS, a doua, cu un apreciabil coeficient de dificultate analitică şi interpretativă. Dimov este obscur şi straniu în viaţă, ca şi în poezie, astfel că a debuta editorial cu o monografie precum Leonid Dimov. Un oniric în Turnul …

Pagina următoare »
  • Comentarii recente