Paul CERNAT

Cele cîteva zeci de mii de tineri oengişti şi corporatişti care, mobilizaţi pe formatul mişcării Uniţi Salvăm, au dat jos – cu binecuvîntare externă – guvernul Ponta, prin intermediul aşa-numitei Revoluţii Colectiv, n-au (mai) fost, pe 11 decembrie 2016, „poporul“. Poporul de la urne a ales exact pe dos. Oricum, tragicul accident din noiembrie 2015 nu poate fi explicat satisfăcător nici prin diversiuni rudimentare de …

În ultimele trei decenii, lumea literară a tot aşteptat ca George Bălăiţă să revină la proză. S-a vorbit mai ales despre o posibilă continuare sau încheiere a Ucenicului neascultător, ultimul său roman predecembrist. N-a fost să fie, deşi scriitorul a dat din cînd în cînd semne că ar avea ceva în lucru. Însă nici publicistica din Gulliver în ţara nimănui (1994), nici interviurile confesive din …

Ficţionar versatil, capabil să abordeze, cu egală disponibilitate, problematici şi ecuaţii epice dintre cele mai diverse, de la fresca distopică, satiric-fantasmagorică, a anilor `90 (Venea din timpul diez), la scenariul de anticipaţie morbidă (Vincent nemuritorul) şi de la autoficţiunea militară despre Revoluţia din Decembrie (Noaptea cînd cineva a murit pentru tine) la realismul magic proiectat în istoria secretă a comunismului (Miruna, o poveste), fără a …

William Totok şi Elena-Irina Macovei denunţă, de fapt, pe lîngă bagatelizarea legionarismului (livrat ca un soi de „creştinism naţional inocent“), „noul mit anticomunist dspre o Românie curajoasă, care s-a opus comunismului cu arma în mînă“ şi, în paralel, cu care s-a constituit „un soi de martirologie colectivă“. Aceste mistificări, atrag atenţia cei doi, au „darul de a estompa printr-o reconsiderare artificială comportamentul şi complicităţile cu …

Pe fondul crizei globalismului şi al ascensiunii naţionalismelor protecţioniste (de la Putin şi Erdogan la Trump şi Brexit, trecînd prin revival-ul ultraconservator al Europei Centrale), recrudescenţa hagiografiilor anticomuniste despre „sfinţii închisorilor“, cu escaladări în presa scrisă sau TV (de la Adevărul şi Cotidianul.ro la HotNews şi de la Realitatea TV şi Antena 3 la TVR – prin Memorialul Durerii şi Naşul – prin serialul Nicoletei …

Au existat, după apariţia Portretului lui M., destui comentatori contrariaţi de obiectivitatea cvasiştiinţifică a perspectivei lui Matei Călinescu: nu se poate, s-a spus, să scrii aşa despre ceva atît de personal ca boala şi moartea propriului fiu. Acelaşi lucru s-ar putea afirma şi despre jurnalul autoanalitic aplicat propriei existenţe terminale, după diagnosticarea cu cancer pulmonar şi pancreatic metastazat. Acoperind intervalul cuprins între februarie 2008 şi …

Merită salutat nu doar proiectul editurii clujene Tact de a edita şi susţine noua gîndire critică de stînga din România (made in CriticAtac & Co), ci şi nivelul calitativ al acestui demers de avangardă teoretică. Cărţile apărute pînă acum au beneficiat de o întîmpinare destul de nişată, iar explicaţiile sînt destule: dispariţia sau retragerea comentatorilor favorabili din vechile generaţii, replierea în online a celor mai …

Cu masiva Trilogie Corso, Daniel Vighi se alătură prozatorilor optzecişti care abandonează microrealismul frondeur în favoarea naraţiunii istorico-politice ample. Trecute prin ciurul şi dîrmonul experimentelor postmoderne, aceştia tind să recupereze istoria recentă în fresce caleidoscopice dense, cu texturi sofisticate. De la Gheorghe Crăciun (Pupa russa) şi Alexandru Vlad (Ploile amare) la Horia Ursu (Asediul Vienei), Cristian Teodorescu (Medgidia, oraşul de apoi), trecînd prin romanele lui …

Desfăşurată la Bucureşti, în zilele de 15 şi 16 iulie, ediţia 2016 a Colocviului Naţional al Asociaţiei de Literatură Generală şi Com­parată din România şi-a propus să ia o „pauză taxinomică“ şi să „atace o temă care dă frîu liber imaginaţiei teoretice şi asociative“: aventura, înţeleasă sub toate aspectele ei – literar-artistice, existenţiale, intelectuale, spirituale ş.a.m.d. O intenţie generoasă şi bine-venită, cu efecte care rămîn …

Cu toate ingerinţele cenzurii de la finele deceniului nouă (printre cele mai importante eliminări – poemul dana popescu, despre sora autorului), cele două volume antedecembriste ale lui Cristian Popescu nu justifică relativa lor renegare. Dimpotrivă. Mitologia familială pe care o construiesc din materiale umile, dar cu o vervă debordantă, e unică în poezia românească prin capacitatea de a da identitate poetică (prin formula prozopoemului ludic) …

  Proiectul editării operelor lui Cristian Popescu – icon al nouăzecismului, unul dintre cei mai influenţi şi mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii – coincide cu prima lor reeditare. O reeditare tîrzie, la două decenii de la moartea prematură a autorului, dar obligatorie, pentru că atît volumele publicate înainte de căderea comunismului (Familia Popescu, apărută în suplimentul „Atelier literar – Cartea cea mai mică“ al …

Reacţia lui Nicolae Manolescu din România literară, nr. 24, din 10 iunie 2016 (În loc de cronică literară), la ancheta Observa­torului cultural despre autoritatea criticii & cronicii literare era previzibilă: chiar dacă răspunsurile nu-l vizau în mod direct, substratul multora era destul de transparent. Nu ştiu, la data cînd scriu aceste rînduri, ce va spune în a doua parte – anunţată – a acestui articol, …

Ediţia princeps, integrală şi necenzurată a Jurnalului… lui Jeni Acterian, îngrijită de dl S. Skultéty (care a realizat noile traduceri din franceză şi engleză, alături de prefaţă şi note), va trebui privită de aici înainte ca adevăratul text al acestei scrieri cu un destin atît de special şi care, alături de jurnalul lui Mihail Sebastian, este considerată azi – în mod cvasi-unanim – ca o …

1-3. Nu e nevoie să cădem în sociologism pentru a observa că „autoritatea“ criticii literare (ca model paternalist) a fost legitimată, la noi, de un stat ierarhic-piramidal. Un asemenea stat a existat şi în epoca încă patriarhală, de modernizare incipientă, a lui Titu Maiorescu, a existat – în pofida egalitarismului proclamat – şi pe vremea totalitarismelor. Autoritatea de tip „maiorescian“, recalibrată prin dialectica naţional-universal, în …

Acum mai bine de douăzeci de ani, student la Litere fiind, intenţionam să scriu o teză de licenţă despre „literatura stîngii militante din România interbelică“, în care să reconsider din unghi literar un fenomen unanim diabolizat de anticomunismul postcomunist. M-am pus pe treabă, dar, consultîn­du‑mă cu persoane avizate şi constatînd dificultatea întreprinderii pentru slabele mele mijloace de atunci, am abandonat, convins că „acum nu e …

Octavian Soviany e un artist total – unul dintre rarii pe care-i avem: poet manierist sedus de formele clasicizante, intrat după Scrisori din Arcadia (2005) şi în competiţie cu douămiiştii; dramaturgul – livresc, de şcoală echinoxistă – este încă puţin cunoscut şi discutat. Eseistul a analizat şi teoretizat, într-un stil abstrus, dar cultivat, tendinţele poetice active din România ultimelor decenii. Mai nou, s-a ilustrat ca …

La o vîrstă neverosimilă (85 de ani împliniţi pe 29 octombrie), Radu Cosaşu publică o carte, în multe privinţe, unică în literatura română postdecembristă, îndelung aşteptată şi de mult anunţată. Chiar dacă, în ultimul deceniu, şi-a reasamblat şi reeditat, în altă regie artistică şi dintr-o altă perspectivă istorico-existenţială, Supravieţuirile, dar şi alte volume, publicul aştepta ceva inedit. Îl are, chiar dacă o parte a prezentului …

Încep printr-un autodenunţ: am participat la şedinţa desfăşurată pe 19 martie 2016 în Sala de festivităţi a Liceului „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, prin care Grupul de Reformă al USR şi-a ţinut adunarea generală şi şi-a ales organismele de conducere. Participarea a fost oarecum sub aşteptări – 22 de participanţi direcţi, plus şase delegaţi şi încă doi care au greşit adresa, dacă facem abstracţie de cei …

Răspunzînd unei invitaţii redacţionale, am acceptat să comentez pe scurt cîteva dintre cărţile nonficţionale aflate pe lista nominalizărilor la premiile Observatorului cultural. O fac nu doar întrucît am urmărit, în ultima vreme, fenomenul cu destul de multă atenţie, ci şi pentru a sublinia o serie de tendinţe insuficient evidenţiate în comentariile de carte din presa culturală generalistă. Cu precizarea că nu doar nonficţiunea (memorialistică, …

Altfel, despre interbelic

Cazul Mircea Vulcănescu (II)

Imaginea unui Vulcănescu-filozof al esenţelor românităţii, impusă vulgarizator şi simplist de un discurs autohtonist dubios, este deconstruită sistematic de Ionuţ Butoi. Plasat în cadrele epocii ca „reprezentant marcant al tinerei generaţii, parte a curentului sociologic monografist care a descoperit lumea satului“, ca „tehnician economist“ cu funcţii în administraţie, ca publicist implicat care „a cunoscut din interior lumea ziarului interbelic“ şi ca familist aflat în luptă …

Pagina următoare »
  • Comentarii recente