ziare.bucuresti.ro
Principalele ziare care au secţiuni dedicate Bucureştiului
sînt
România liberă, cu Metropola – aproape abandonată, de mai multe luni –
Libertatea, cu o pagină Bucureşti – de obicei, cu nişte comunicate de presă
nemestecate despre devieri de trasee ori lucrări la carosabil –,
Adevărul de
Seară, ediţia de Bucureşti, cu diverse materiale despre Capitală. Se mai găsesc
răzleţ articole despre Bucureşti în
Gândul, în
Evenimentul zilei ori în
Jurnalul Naţional. O problemă majoră pentru publicaţii precum Libertatea,
Evenimentul zilei ori Adevărul este slaba pregătire a ziariştilor care scriu
despre Bucureşti, fie certaţi grav cu gramatica, fie neştiutori în ceea ce
priveşte informaţiile despre oraş, mai vechi sau mai noi. De exemplu, în
Evenimentul zilei de vineri, 5 martie 2010,
Antoaneta Etvesc scrie despre
începerea lucrărilor la bulevardul Uranus-Berzei-Buzeşti; potrivit acesteia,
bulevardul va începe din Piaţa Victoriei şi se va opri în... Şoseaua de
Centură. Fără comentarii.
Apoi, într-un articol banal despre o deraiere a unui
tramvai, publicat în Adevărul de Seară, Oana Bălan ne informează că: „mai multe
tramvaie au fost blocate azi-dimineaţă în zona Obor din cauza unui macaz
înfundat. Incidentul nu a fost soldat cu victime...“. Articolul este on-line,
cu o mulţime de greşeli, în continuare necorectate.
Adaug, în zona publicaţiilor, site-ul timeoutbucuresti.ro.
Revista a fost distrusă de managementul său, care a schimbat ba data de
apariţie şi frecvenţa, ba modalitatea de distribuire. Din 2010, revista nu mai
apare la chioşcuri, ci doar în cutiile poştale ale abonaţilor Ziarului
financiar. Site-ul este actualizat şi, astfel, mai aflăm cîte ceva despre
evenimentele din Bucureşti.
timpliber.bucuresti.ro
Pe lîngă site-urile publicaţiilor cu ediţii print, consult
adesea site-uri cu informaţii despre organizarea timpului liber în Bucureşti.
Cel mai important este metropotam.ro – în ultima vreme, destul de convenţional
şi cu puţine articole zilnice –, feeder.ro, poate cel mai exotic/nonconformist
în privinţa evenimentelor alese, timeoutbucuresti.ro, dar şi sapteseri.ro şi b24fun.ro – legate şi de prima categorie a acestui articol.
Pentru cinema, folosesc mixul port.ro/ cinemagia.ro +
site-urile cinematografelor la care pot fi făcute rezervări on-line, iar pentru
teatru, intru de obicei direct pe site-urile scenelor.
blog.bucuresti.ro
Urmăresc cîteva bloguri despre Bucureşti create de
pasionaţi, ca şi mine, de istoria acestui oraş, precum şi de viitorul lui,
pentru care sînt propuse tot felul de proiecte. De asemenea, mă trec cu
modestie pe lista bloggerilor care scriu despre Bucureşti – cu voia
dumneavoastră, ultimul pe listă. Pe
muzeuldefotografie.ro, despre care am scris
în această pagină nu demult, fotograful Alex Gîlmeanu publică fotografii şi
hărţi vechi ale oraşului, însoţite adesea de explicaţii şi lămuriri foarte
interesante. Am petrecut cîteva ore cu ochii pe o hartă interbelică a
Bucureştiului, probabil de la finele anilor 1939, cu informaţii despre liniile
de transport ale Capitalei. Apoi, tot aici găsim o fotografie aeriană ce
surprinde centrul Bucureştiului în perioada unor şantiere mari: se construiau
Arhitectura, corpuri noi ale Universităţii ori clădirea Prefecturii de Poliţie.
Pagina lui Valentin Mandache,
http://casedeepoca.wordpress.com, nu este
dedicată în întregime Bucureştiului, dar cred că nu greşesc dacă afirm că este
punctul central de interes. Ultimul articol pus pe blog este despre sinagoga în
care se află Muzeul de Istorie al Evreilor din Romania „Dr. Moses Rosen“.
Clădirea este cam şubredă, crăpăturile se văd cel mai bine în partea din spate,
adaug eu, şi necesită lucrări de consolidare.
Pe un alt blog, alte texte şi imagini interesante:
http://bucharestunknown.blogspot.com. Aflăm de existenţa multor clădiri cu
elemente art deco şi art nouveau din Bucureşti, în texte şi imagini
ilustrative.
Apoi, Rezistenţa Urbană,
rezistenta.net, publică articole
bine documentate despre Bucureşti, o sursă de inspiraţie fără citarea sursei
pentru unii jurnalişti care fac fotoreportaje urbane de la computer, nu pe
teren. Un text din 3 martie, intitulat „1977 – Vetrele Durerii“, trece în revistă
reflectarea cutremurului mare în literatura vremii. Sînt citate mai multe
paragrafe din cartea Durere şi eroism: după zguduitoarea noapte din 4 martie
1977, apărută la Editura Eminescu în 1980, ilustrate cu imagini de după seism:
„La numai două săptămîni de la cutremur, arhitectul patriei noastre socialiste,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consfătuindu-se cu specialiştii, cu arhitecţii, cu
proiectanţii şi urbaniştii, dădea contururi noi greu lovitei noastre Capitale.
S-a indicat atunci, în dialogul tovarăşului Nicolae Ceauseşcu cu edilii, să se
treacă la edificarea unui nou centru politic-administrativ al ţării, la
reconstrucţia unor principale artere ale Bucureştiului, precum şi la realizarea
unui important număr de edificii social-culturale şi monumente de artă. Toate
acestea urmînd să fie construite pe baza unei concepţii noi, care să
împletească principiile de estetică şi construcţiile moderne cu elementele
arhitecturii tradiţionale româneşti, astfel încît să se realizeze un stil
specific, original, capabil să poarte atît amprenta geniului artistic al
poporului nostru, cît şi pe aceea a epocii de edificare a socialismului în
patria noastră“. Am dat un citat amplu pentru savoarea limbii de lemn a epocii.
Un alt blog interesant este http://armyuser.blogspot.com,
cu texte documentate despre istoria oraşului. Un articol de dată recentă vine
cu precizări privind intenţiile interbelice de sistematizare a Pieţei „Mihai
Vodă“ şi cu o hartă a acelui proiect interesant. În prezent, nu avem nici măcar
un pod pietonal în locul vechii treceri peste Dîmboviţa. Un alt text povesteşte
despre construcţia clădirii în care funcţionează, şi în prezent, Poliţia
Capitalei, pe Calea Victoriei.
Mai puţin actualizat, în ultima vreme, cu materiale despre
Bucureşti, dar interesant fie şi prin arhiva cu materiale despre oraş, este
http://bukresh.blogspot.com. Centrul de interes cade pe fotografii originale
din Bucureştiul de azi.
Revin în zona blogurilor cu texte ample, pe site-ul
http://art-historia.blogspot.com. Aici intru, adesea, pentru materiale cu
informaţii mai puţin cunoscute despre istoria Bucureştiului ori cu luări de
poziţie pe subiecte de actualitate. Recent, a fost publicată o petiţie pentru
protejarea patrimoniului construit, cu puncte de argumentaţie pentru necesitatea
acesteia. Putem să ne punem semnătura şi noi, în încercarea de a arăta
factorilor de decizie într-ale demolărilor că existăm şi că nu sîntem puţini
noi, cei cărora ne pasă de patrimoniu.
Spre finalul acestui text, vă invit să accesaţi http://atuncisiacum.blogspot.com. Blogul cuprinde articole despre Bucureşti –
ultimul, despre Prefectura Poliţiei. Materialele-text sînt ilustrate cu imagini
interesante, iar subiectele nu acoperă doar Capitala, dar aceasta este miza
centrală a blogului.
De asemenea, şi eu scriu despre Bucureşti pe blog, cu accent
pe oraşul contemporan. Ultimul articol publicat este un fotoreportaj despre
demolările care vor începe pentru realizarea bulevardului
Uranus-Berzei-Buzeşti.
Vă invit să adăugaţi şi alte bloguri despre Bucureşti în
zona de comentarii a acestui articol. De asemenea, puteţi vedea mai jos un material video despre Calea Rahovei veche,
realizat în 2009, alături de profesoara mea de franceză, doamna Sanda Oprescu.
VIDEO Calea Rahovei veche, în 2009
Foto Ovidiu Drăghia - Cinematograful Feroviar, pe lista clădirilor de demolat pentru realizarea Bulevardului Uranus- Berzei - Buzeşti
Autor: 
Categoria: 
Etichete:
RSS Feed
Newsletters