OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Master – Peter Weir; commander – Russell Crowe

Titlu original: Master and Commander: The Far Side of the World
Gen: aventuri, razboi
Regia: Peter Weir
Scenariul: Peter Weir si John Collee,
dupa romanul lui Patrick O’Brien
Studiourile: 20th Century Fox, Universal Pictures, Miramax Films
Durata: 138 minute
Cota mea: 8.5 din 10

Intriga: In timpul razboiului franco-britanic, capitanul „Lucky“ Jack Aubrey si echipajul sau britanic conduc o corabie cu misiunea de a asigura linistea in sudul Oceanului Atlantic, pina cind ei insisi ajung sa fie vinati de inamic.

Comentarii

Russell Crowe se descurca asa si-asa pe post de capitan sufletist, dar ferm si pragmatic in noul film/noua productie a lui Peter Weir care a beneficiat ca buget de 150 de milioane de dolari! Crowe este, intr-adevar, si sufletist, si ferm, si incapatinat. Dar (mai ales primul dintre atribute) nu prea i se potriveste deloc: este departe de John Nash sau de The Insider. El nu aduce filmului lui Weir nimic special, in afara faptului ca-i implineste acestuia ambitia de a fi lucrat cu un australian get-beget (la fel ca si dinsul). Adevarata revelatie este aici Paul Bettany, Geoffrey Chausser (!) din A Knight’s Tale, reusind sa-l secondeze (si, in cele din urma, sa-l imblinzeasca) cu brio pe australianul cu o evidenta problema de comportament.
Este suficient sa zici atit pentru ca Master and Commander sa se scufunde incet si linistit in dezastru – mai ales ca e vorba de Weir, autorul sfintelor Witness sau Dead Poets Society.

Si totusi, Weir este adevaratul „master“ din acest film: reuseste sa faca cele mai plicticoase momente sa aiba un mister patrunzator, cele mai patetice idei patriotice sa le presare cu ironie, cel mai perimat joc de-a soarecele si pisica (in care, evident, vinatorul devine vinat) sa-l salveze cu o suita de sugestii uluitor de inspirate (corabia franceza vazuta ca o fantoma a marii), sa transforme vesnica poveste a „omului onoarei“ intr-un pertinent discurs (non-patetic) despre prietenie, indatorire si autoritate. Superb filmat, excelent montat, in ciuda comercialismului vadit (si totusi, e dureros sa vezi cum filme „comerciale“ bune o dau in bara la box-office), Master and Commander nu se „scufunda“, ci inoata cu ambitie pina la mal!
Mentiune: a se urmari la cinema, nu pe video.

*

Pe ecranele tulcene s-a ratacit fara sa-si dea seama Lara Crotf Tomb Raider: The Cradle of Life, filmul la care se pare ca s-a distrat mai mult echipa in timpul filmarilor decit se distreaza spectatorul in timpul spectacolului: s-a plimbat pe banii producatorului prin Grecia, China, Siberia, Africa, a facut plaja printre duble, Jolie a invatat sa mearga cu ski-jet-ul (asta chiar ca e dura), a flirtat cu Gerard Butler (oh, si mai oribil!) si, evident, s-a trezit cu vreo 10 milioane in banca (Doamne, asta-i tortura curata!).
Jolie a fost nominalizata la Zmeura de Aur pentru primul Tomb Raider (un succes de box-office, spre deosebire de acesta), dar revine in forta, cu puteri proaspete, mai hotarita ca niciodata sa cistige fructul aurit! Pe bune: in unele scene joaca halucinant de prost, chiar daca Lara in carne si oase arata de parc-ar fi facuta pe calculator – adica e perfecta! In timpul asaltului de efecte speciale la care te supune De Bont (Speed si Twister pe vremurile sale bune) trebuie sa remarci ca nu e totusi asa plictisitor: ba chiar iti fura ochii pe alocuri; ba chiar as putea zice ca e mai bun decit precedentul! Citeva scene de actiune dure trebuie mentionate: saltul cu parasuta de pe un zgirie-nori hong-kong-onez, urmarirea cu motocicletele de pe fortareata chinezeasca, submarinul care apare sub Lara, in mijlocul marii; plus, bine-nteles, corpul lui Jolie (desi nu intra la capitolul „actiune“). (5.5-6.0)

P.S.: Daca va vine sa credeti, scenariul original e scris de Steven E. De Souza
(Die Hard) si James V. Hart (Contact)!