OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Numarul 3 al revistei de arte vizuale Arta (serie noua) ia in „vizor“ una dintre figurile esentiale ale lumii (si artei) contemporane: Fragmentul – mai exact spus, conceptul de fragment. „Ordinea de patchwork“ a dosarului tematic poate fi rezumata de titlul (jucat) al editorialului semnat de Aurelia Mocanu: Cu Domnul Osiris Mandelbrot prin expozitii sau Arta, fragment. Cu alte cuvinte – de la mitul lui Osiris la dezordinea ordonata in miscare a postmodernitatii. De aceasta evolutie se ocupa, la modul „panoramic“, eseul Membra siecta al Aureliei Mocanu. Intr-un text „secventializat“ intitulat Fragment(e), Adrian Guta teoretizeaza (si isi asuma) constiinta fragmentara proprie conditiei artelor postmoderne („De la proza scurta a optzecistilor la videoclipul muzical, generatia mea are inoculata in sistemul sanguin cultural, in etape, secventializarea cotidianului. Cei mai tineri decit noi s-au nascut cu acest sistem de perceptie si reprezentare“). Constantin Zaharia schiteaza o „scurta genealogie“ a „obiectului mental denumit fragment“ in gindirea filozofica a modernitatii, conchizind ca „modele trec, fragmentul ramine“. Intr-un scurt „fragment“ (F.R.A.G.M.E.N.T.U.L. ca agent al neutralitatii), Ramona Novicov conceptualizeaza fragmentarea in discursul plastic. Doua surprize (placute) ale acestui numar sint reprezentate de eseurile lui Gheorghe Craciun (Fragmentul ca stare de constiinta si procedeu ontologic) si Gheorghe Iova (Fragmentul – sexul ca suprafata). Primul vede in fragment o forma a ontologiei personale (si a propriului scris ca forma de perceptie senzoriala, „corporala“ a lumii), in vreme ce Gh. Iova exploreaza, intr-un text dens, complexitatea caracteristica „suprafetelor“, in opozitie cu reprezentarile traditionale ale profunzimii. Considerindu-se un „adept sceptic al modernitatii“, Alexandru Antik examineaza relatia dintre original si copie in arta moderna si, mai ales, contemporana (Nevoia de sinteza si torsul modernist in arta noastra contemporana), exemplificindu-si optiunile prin citeva prezentari ale propriilor actiuni si performance-uri.

Demne de retinut sint, de asemenea, articolele despre restaurarea Coloanei lui Brancusi, semnate de Pavel Susara si, respectiv, Dorin Danila (sculptor restaurator, sef de proiect), precum si „dialogurile de atelier“ intre Maria Magdalena Crisan si Teodor Moraru, Adrian Guta si Florica Prevenda, Oana Tanase si Ovidiu Simionescu, Aurelia Mocanu si Cristina Passima – pe formula discutiei intre critic si artist. Nu lipsesc cronicile de expozitii, recenziile despre carti de arta, portretele de artisti si corespondentele din strainatate, intre care e de mentionat Odiseea hanovreza, un text al lui Corneliu Antim despre expozitia internationala Hanovra 2000. O interesanta prezentare – asezonata cu imagini sugestive – a unei expozitii desfasurate la Centrul Pompidou din Paris si dedicate artei pop (Les Années Pop 1956-1970) propune, in cadrul sectiunii Evenimente internationale, Olimpiu Bandalac.